luni, 28 martie 2011

Rugaciunea ne salveaza din orice "naufragiu"

In apele oceanului s-a scufundat odata un vapor. A scapat cu viata un singur calator. Folosind o barca de salvare s-a lasat in voia valurilor, in voia lui Dumnezeu. Nu putea sti daca vaslind, se apropie sau se departeaza de o posibila insula, pe care nu o vedea nicaieri. Intr-un tarziu barca a ajuns la un tarm. Era noapte. A tras barca la mal si a pornit cu grija spre interior. Nu stia ce era: o insula, un continent! Cu locuitori? Fara? Cu animale salbatice? Fara viata? Avea in buzunar o cutie de chibrituri. A facut un foc de vreascuri si ierburi, l-a intretinut mereu pana dimineata cand, la lumina zilei, a constatat ca era pe o insula nelocuita. Parea a fi populata totusi de animale salbatice. Si-a construit o coliba si grija lui cea mai mare a fost sa nu lase focul sa i se stinga nici ziua, nici noaptea.

A locuit acolo ani in sir. Se ruga lui Dumnezeu sa-l descopere vreo corabie care ar trece pe acolo, dar se vedea ca zona nu era navigabila. intr-o noapte, dupa ce alergase sa prinda ceva vanat, obosit, a adormit un somn greu. S-a starnit un vant puternic si focul lui mic, alcatuit din jar acoperit cu stiinta dobandita de-a lungul anilor, rascolit, i-a aprins coliba, transformand-o intr-o valvataie. A sarit ca ars, a incercat sa stinga flacarile, dar coliba a ars toata ridicand spre inaltimi o lumina mare. Spera sa-si opreasca la urma atata foc din toata lemnaria ce ardea, cat sa-l ajute sa-si aiba macar focul mai departe, pentru ca chibrituri nu mai avea de mult.
Se ruga lui Dumnezeu sa-l ajute sa-si salveze macar atata. Dar spre nenorocirea lui, vantul fu urmat de o ploaie torentiala extraordinara care ii stinsese pana la ultimul carbune aprins lasandu-l in intuneric si disperare. Nu mai stia ce i se va intampla. Nu mai avea nimic. Totul era pierdut. Rugaciunile nu-i fusesera ascultate. Dupa ce statu ploaia, adormi pe un pat de vreascuri, cu ochii in lacrimi.
Dimineata se petrecu insa un fapt cu totul neasteptat. Il trezira din somn voci de oameni care strigau: „"E cineva pe aici?" Se ridica si raspunse strigand cat il tinea vocea: "Da. Aici!" Se intalnira. Erau niste marinari. "Am vazut focul pe care l-ai aprins asta-noapte. Ne-am imaginat ca e un apei. Am lasat vaporul in apele navigabile si am venit cu o salupa. Esti desigur un naufragiat. Stiam ca insula e nelocuita".
Omul izbucni in lacrimi. El crezuse ca focul fusese ultima nenorocire pe care i-o trimisese Dumnezeu, si iata ca Dumnezeu ii aprinsese focul ca sa poata fi vazut si sa fie salvat!
"Ce sa faca Dumnezeu cu multumirile noastre, cand cu faptele Ii aratam doar nemultumire?” Sfantul Ioan de Kronstadt

miercuri, 23 martie 2011

Duminica Sfantului Ioan Scararul

Duminica Sfantului Ioan Scararul

In Biserica Ortodoxa, duminica a patra din postul Sfintelor Pasti este inchinata Sf. Ioan Scararul. Acest sfant este sarbatorit in fiecare an la data de 30 martie, dar ii este inchinata si duminica a patra din Postul Mare, deoarece in aceasta perioada, in biserica, se citeste din lucrarea 'Scara'. Aceasta duminica urmeaza in mod firesc, prin continutul ei si semnificatia duhovniceasca, duminicii inchinata Sfintei Cruci, si anticipeaza, prin postul si rugaciunea pe care le pune in lumina, cealalta duminica, si anume cea a Cuvioasei Maria Egipteanca'.
PACATUL FURTULUI

Cel care fură si introduce la el în casă lucrul furat, duce blestemul lui Dumnezeu. Niciodată nu trebuie să avem în casă un lucru furat. Trebuie ori să se înapoieze lncrul în chip discret, la cel de la care s-a luat, ori să se dea altei persoane. Omul care este păgubit blesteamă pe cel care l-a furat. Acel blestem va veni cândva asupra celui care a furat. S-au întâmplat multe cazuri când s-au furat lucruri si s-au tinut în casă ori s-au folosit. După un timp au venit peste hot boli foarte grele, până la paralizie, ori au venit peste copii lui. Peste unii a adus diavolul certuri sau peste altii au venit diferite patimi. Nu s-au spovedit, nu au arun cat lucrul furat din casa lor si au venit peste ei mari pedepse de la Dumnezeu. Chiar dacă nu vine imediat, va veni mai târziu când nici nu se asteaptă omul sau dacă nu vine pedeapsa peste cel care a furat, sigur va veni peste copiii lui. S-au întâmplat cazuri când cineva a furat de la un om sărac. Acel om a plâns înaintea lui Dumnezeu si nu după mult timp a văzut minune, cum Dumnezeu i-a adus lucrul înapoi si l-a pedepsit pe cel care a furat. Niciodată să nu ne bucurăm de un lucru care nu-i al nostru, să-l dăm la altcineva dacă ne-a parvenit în vreun fel sau altul.

PACATUL MANDRIEI


Mândria este primul din cele sapte păcate capitale, după cum smerenia este cea mai mare virtute. Însă atât de complex, de ambiguu, de perfid si viclean, de nociv si distrugător este acest păcat, încât până si marii sfinti au fost ispititi de el. Nu este om pe fata pământului care să nu fie ispitit de acest diavol; de la copilul cel mai mic, până la omul cel mai în vârstă, de la cel mai simplu om, până la ce mai învătat. Păcatul mândriei este auto-supra-dimensionarea persoanei noastre. Suntem mândri si facem acest păcat al mândriei atunci când: ne atribnim unele merite sau daruri care de fapt nu sunt ale noastre, când ne lăudăm în fata oamenilor pentru ce am făcut, fâră să gândim că Dumnezeu ne-a învrednicit să le facem, când ne supărăm pe oricine si din orice motiv, când ne facem publicitate pentru orice faptă bună, pe care poate nici n-am facut-o, când ignorăm si râdem atât pe bună dreptate, cât si pe nedrept de cineva, când invidiem si urâm pe cineva care este mai bun decât noi, când vorbim pe cineva de rău indiferent dacă este adevărat sau nu, când ne îmbrăcăm în diferite haine tentante pentru a place oamenilor sau pentru a fi în centrul atentiei, când spunem aproapelui faptele bune pe care le-am facut etc. Reversul acestui păcat este virtutea smereniei.

Din acest păcat se nasc toate celelalte. Toată viata trebuie să luptăm împotriva acestui păcat si sa fim constienti că-i putem cădea pradă în orice moment al vietii. Numai întelepciunea ne poate ajuta să discernem acest păcat, să sesizăm aparitia lui în mintea noastră. Trebuie luptat din fragedă tinerete împotriva acestui mare microb, până nu produce "boli cronice" de netămăduit. Foarte putini medici pot vindeca asemenea boli.

PĂCATUL NECREDINTEI


Foarte multi oameni, datorită unor mari necazuri pe care le au în viată si lipsei de experientă si practică bisericească, cad în necredintă sau, mai mult, unii chiar ajung la sinucidere. Pentru o persoană care nu crede în existenta lui Dumnezeu, viata nu are sens. Este foarte greu când cineva excelează în această atitudine de respingere a bunătătii divine. Sunt momente si momente în viată. Ispita satanei îi împinge pe unii să nu mai creadă în Dumnezeu. Bine ar fi să se întoarcă, să-i lumineze Dumnezeu si să-si observe păcatul. Bunul Dumnezeu, în orice moment, ca un părinte asteaptă să ne întoarcem si să-i recunoastem paternitatea. Cei care îmbătrânesc în necredintă sunt de compătimit. Credinta este un reazem, un sprijin, o sperantă, un ajutor efectiv pe care-1 simti doar dacă nu-i alterată simtirea, este un sens al vietii noastre pământesti. Ce rost ar mai avea viata noastră, ce rost ar mai avea ratiunea noastră care ne face să fim stăpânitori ai acestei lumi dacă nu credem în Dumnezeu?! Necredinta în Dumnezeu este o autoîntunecare, o autoîndobitocire. Animalul nu are minte, însă omul o are si nu o valorifică cum spune psalmistul David: �Omul, în cinste fiind, n-a priceput si s-a alăturat dobitoaceler celor fără de minte" (Ps. 48, 12). Aceasta este dorinta lui să se asemene animalelor celor care nu au minte. Toată viata trebuie să luptăm cu gândul ce ne vine referitor la necredinta în Dumnezeu si să-l alungăm. La acest păcat al necredintei ajung cei ce nu au o educatie religioasă din copilărie, cei care nu au un exemplu de credintă în familie (părinti necredinciosi sau indiferenti), cei care nu au nici o tangentă cu Tainele Bisericii etc.

marți, 22 martie 2011

"Cunoşti semnele Antihristului, nu le reţine numai pentru tine, fii bun şi înştiinţează-i pe toţi. "


"Cunoşti semnele Antihristului, nu le reţine numai pentru tine, fii bun şi înştiinţează-i pe toţi. "

Trec deci cele ce se văd şi vin cele aşteptate, cele ce sunt mai bune decât cele ce se văd; totuşi nimeni să nu caute să afle timpul când se vor petrece acestea: “Nu este în puterea voastră să ştiţi, spune Domnul, anii şi timpurile pe care Tatăl le-a pus în stăpânirea Sa” (Fapte 1, 7). Să nu îndrăzneşti să hotărăşti timpul când se vor petrece acestea; dar, iarăşi, nici să dormi cu nepăsare: “Privegheaţi, spune Domnul, că în ceasul în care nu vă aşteptaţi va veni Fiul Omului” (Matei 24, 44). Dar fiindcă trebuia ca noi să cunoaştem semnele sfârşitului lumii şi fiindcă aşteptăm pe Hristos, pentru ca să nu murim înşelaţi şi să fim rătăciţi de falsul Antihrist, apostolii, mânaţi prin voinţa dumnezeiască, potrivit iconomiei dumnezeieşti, se apropie de Adevăratul învăţător şi spun:
“Spune-ne când vor fi acestea şi care este semnul venirii Tale şi al sfârşitului veacului?” (Matei 24, 3). Aşteptăm să vii din nou, dar Satana se preface în înger de lumină (II Corinteni 11, 14), întăreşte-ne, ca să nu ne închinăm altuia în locul Tău. Iar Domnul, deschizându-Şi dumnezeiasca şi fericita Lui gură spune: “Vedeţi să nu vă amăgească cineva!” (Matei 24, 4).

Şi voi, ascultătorilor, care vă uitaţi acum la Domnul cu ochii minţii, ascultaţi că vă spune şi vouă aceleaşi cuvinte: “Vedeţi să nu vă amăgească cineva!”. Aceste cuvinte vă îndeamnă pe toţi să luaţi aminte la cele ce vor fi spuse. Ele nu înfăţişează istoria trecutului, ci sunt o profeţie a celor viitoare care negreşit vor veni. Nu suntem noi cei care facem profeţiile acestea, căci suntem nevrednici; noi vă înfăţişăm cele scrise şi arătăm numai semnele. Tu ia aminte la cele care s-au întâmplat până acum şi vezi care mai lipsesc încă şi întăreşte-te pe tine însuţi. “Vedeţi să nu vă amăgească cineva, căci vor veni mulţi în numele Meu, zicând: Eu sunt Hristos, şi vor amăgi pe mulţi” (Matei 24, 4-5). Cuvintele acestea în parte s-au împlinit. Aşa au spus până acum Simon Magul, Menandru şi alţi eretici atei. Aşa vor spune şi alţii şi în vremea de acum, şi mai târziu.

Al doilea semn: “Vei auzi de războaie şi de veşti de războaie”(Matei 24, 6). Este sau nu este acum război între romani şi perşi pentru Mesopotamia? Se scoală sau nu se scoală neam peste neam şi împărăţie peste împărăţie? “Şi va fi foamete şi ciumă şi cutremure pe alocuri”(Matei 24, 7). Acestea s-au întâmplat. Şi iarăşi: “Vor fi semne înfricoşătoare din cer şi furtuni mari”(Luca 2111). Prin urmare,“privegheaţi, zice Domnul, că nu ştiţi în care zi vine Domnul vostru ” (Matei 24, 42). Totuşi noi căutăm un semn al venirii Domnului, propriu nouă. Noi, care facem parte din Biserică, căutăm un semn bisericesc. Mântuitorul spune: “Atunci mulţi se vor sminti, se vor vinde unii pe alţii şi se vor urî unii pe alţii” (Matei 24, 10).

Să nu te tulburi dacă vei auzi că merg până la vărsarea sângelui episcopi împotriva episcopilor, clerici împotriva clericilor şi popoare împotriva popoarelor. Lucrul acesta a fost scris mai dinainte. Nu te uita la cele ce se petrec acum, ci la cele scrise! Nu trebuie să pieri şi tu dacă pier eu, dascălul tău! Se poate ca ucenicul să fie mai bun decât dascălul şi să fie întâiul cel ce vine cel din urmă (Matei 20,16), pentru că Domnul îi primeşte şi pe cei care au venit în ceasul al unsprezecelea (Matei 20, 6-9).

Dacă între apostoli a fost vânzare, te mai miri dacă între episcopi este ură de fraţi? Semnul acesta nu priveşte numai pe conducători, ci şi popoarele, într-adevăr. Domnul zice: “Din pricina înmulţirii fărădelegii dragostea multora se va răci”(Matei 24, 12). Se va lăuda oare cineva din cei de faţă că are prietenie nefăţarnică faţă de aproapele? Oare nu adeseori buzele sărută, faţa surâde, ochii sunt aparent voioşi, iar inima meşteşugeşte vicleşug şi făureşte rele în timp ce vorbeşte cu pacat? (Psalmul 27,4).

Mai ai şi acest semn: “Şi se va propovădui această Evanghelie a împărăţiei în toată lumea, spre mărturie la toate neamurile, şi atunci va veni sfârşitul” (Matei 24, 14). Şi după cum vedem, aproape toată lumea s-a umplut de învăţătura lui Hristos. Şi ce se va întâmpla după aceasta? Domnul zice mai departe: “Deci când veţi vedea urâciunea pustiirii, ce s-a spus de profetul Daniel, stând în locul cel sfanţ; cel ce citeşte să înţeleagă” (Matei 24, 15). Şi iarăşi: “Atunci, dacă vă va zice cineva: Iată Hristos este aici, sau: Iată este acolo, să nu credeţi” (Matei 24, 23). Prin urmare, ura de fraţi face loc lui Antihrist. Diavolul pregăteşte mai dinainte dezbinările dintre popoare, ca să fie bine primit cel care vine. Să dea Dumnezeu ca nici unul dintre cei de aici şi nici vreun alt rob al lui Hristos din altă parte să nu alerge la duşman. Apostolul Pavel scriind despre Antihrist, a dat un semn lămurit prin cuvintele: “Că va veni întâi lepădarea de credinţă şi se va arăta omul fărădelegii, fiul pierzării, potrivnicul, care se înalţă mai presus de tot ce se numeşte Dumnezeu sau sfânt, aşa încât să şadă în templul lui Dumnezeu, arătându-se pe sine că este dumnezeu. Nu vă aduceţi aminte că vă spuneam acestea încă pe când eram la voi? Şi acum ştiţi ce-l opreşte de a se arăta la vremea sa. Căci taina fărădelegii lucrează de pe acum; trebuie numai ca acela care o opreşte acum să fie luat din mijloc. Şi atunci se va arăta cel fără de lege, pe care Domnul îl va nimici cu duhul gurii Lui şi-l va pierde cu arătarea venirii Sale. Venirea lui este prin lucrarea Satanei, însoţită de tot felul de puteri, de semne şi de minuni mincinoase şi de toată amăgirea nedreptăţii pentru cei ce pier” (II Tesaloniceni 2, 3-10).
Acestea le spune Pavel. Lepădarea de credinţă se petrece în timpul nostru; oamenii au lepădat dreapta credinţă: unii mărturisesc filio-patrnitatea, alţii îndrăznesc să spună că Hristos a fost adus de la neexistenţă la existenţă.Mai înainte ereticii îşi mărturiseau rătăcirea lor pe faţă; acum însă este plină Biserica de eretici ascunşi. Oamenii s-au lepădat de adevăr, şi neadevărul le încântă urechile. Se grăieşte ceva care desfată urechile? Toţi oamenii ascultă cu plăcere. Se grăieşte ceva folositor sufletului? Toţi se îndepărtează. Cei mai mulţi oameni s-au lepădat de învăţăturile cele drepte; este ales răul mai mult decât binele. Aceasta este deci “lepădarea de credinţă”. Trebuie aşteptat duşmanul, în parte a şi început de pe acum să trimită pe înaintemergătorii lui, ca să vină pregătit la vânătoare. Ai grijă de tine, omule, şi întăreşte-ţi sufletul! Biserica îţi arată acum, înaintea Dumnezeului Celui viu (I Timotei 6, 13), şi te învaţă mai dinainte cele cu privire la Antihrist, înainte de venirea lui. Nu ştim dacă vine în timpul vieţii tale şi nici nu ştim dacă vine după trecerea ta din această viată. Este bine însă ca tu să cunoşti semnele venirii lui şi să te întăreşti mai dinainte.

luni, 21 martie 2011

USTUROIUL CEL MAI PUTERNIC ANTIBIOTIC

REŢETĂ MIRACULOASĂ CU USTUROI
Această reţetă a unui farmacist antic a fost găsită în 1972 într-o mănăstire budistă din Munţii Tibetului.
Acest preparat din extract de usturoi curăţă organismul de grăsimi şi pietre, îmbunătăţeşte metabolismul şi astfel toate vasele sangvine (re)devin mai elastice. Reglează greutatea corpului, topeşte cheagurile de sânge, vindecă diafragma miocardică bolnavă, arterioscleroza, inapetenţa (lipsa poftei de mâncare), sinuzita, hipertensiunea, bolile bronho-pulmonare, face să dispară artritele, artrozele şi reumatismul. Vindecă gastritele, ulcerele de stomac şi hemoroizii, absoarbe orice fel de tumori externe şi interne, vindecă diferitele tulburări de vedere şi auz, impotenţA. Are efect benefic asupra întregului organism.

Reţeta "picături de macerat de usturoi"este ferm condiţionată de o unică şi importantă restricţie. Pe durata aplicării tratamentului conform schemei este total interzisă consumarea usturoiului sub orice altă formă. Tratamentul e de provenienţa budistă şi se aplică o dată la 5 ani.
Secretul curăţării, tăierii şi pisarii usturoiului, atât pentru reţeta cu alcool, cât şi pentru mujdei sau orice altceva: nu-l atingeţi de metal! Curăţaţi-l cu unghiile sau cu un cuţit de …lemn. Pisaţi-l în mojar de porţelan sau sticlă. Dacă nu aveţi, folosiţi clasicul „pisălog” din lemn. În nici un caz în piua de metal în care pisaţi nuci sau alte alimente! O ultimă precizare: pentru copiii mai mici de 14 ani, cura cu „usturoiul vindecător” se va face doar după o consultare a medicului.
Într-un borcan de sticlă se pun 350 grame de usturoi zdrobit într-o piuliţă de lemn, peste care se toarnă 220-250 grame alcool de 95-96°. Borcanul se închide ermetic şi se pune în frigider timp de 10 zile. Pe timpul păstrării amestecului de usturoi în alcool pentru macerare, timp de 10 zile, se recomandă omogenizarea zilnică a acestuia. În cea de-a 11-a zi se filtrează totul cu o strecurătoare foarte fină sau cu tifon. Lichidul obţinut se toarnă în acelaşi borcan şi se pune încă 2 zile în frigider. După această perioadă remediul este gata pentru tratament (picăturile se pot lua cu puţin lapte sau apă înainte de a începe să mâncăm), după cum urmează:

NUMĂR DE PICĂTURI

ZIUA MIC-DEJUN PRÂNZ CINĂ
1 1 2 3
2 4 5 6
3 7 8 9
4 10 11 12
5 13 14 15
6 16 17 18
7 12 11 10
8 9 8 7
9 6 5 4
10 3 2 1
11 15 25 25
12 25 25 25

Se va continua cu câte 25 picături, de 3 ori pe zi, până la terminarea întregii cantităţi.

CEL MAI PUTERNIC ANTIBIOTIC NATURAL DIN LUME
Usturoiul este cel mai puternic antibiotic natural cunoscut, sub formă de aliment pur. În prezenţa sucului său germenii de răceli, gripe şi viroze nu au nici o şansă. Descompune flegma, combate infecţiile, degajează sinusurile, bronhiile şi plămânii. Omoară cei mai oribili microbi - chiar şi pe cei ai leprei, gonoreei şi cangrenei - în cinci minute fix! În testele de laborator, aceşti germeni au fost aruncaţi efectiv pe marginea unui platan de cultură! Un miligram de usturoi avea aceeaşi putere cu douăzeci şi cinci unităţi de penicilină.

Este o plantă atât de puternică, încât, când e frecată pe picioarele cuiva, intră rapid în sânge şi poate avea un efect benefic în plămâni. O cataplasmă cu usturoi pusă pe tălpile picioarelor este foarte bună pentru oprirea tusei şi alungarea răcelilor. Se face tocând câţiva căţei de usturoi, amestecându-i cu puţin untdelemn de măsline şi aplicând mixtura pe tălpi.

Oameni bolnavi de plămâni - ajunşi în pragul morţii - suferind de tot felul de maladii respiratorii (astm, emfizem şi oribilele bronşite, alergii şi abcese pulmonare) s-au întremat şi au plecat complet vindecaţi, lăudând această plantă miraculoasă.

ÎNVINGE GERMENI DE CARE PENICILINA NICI NU SE ATINGE
În 1948, după ani întregi de cercetări, oamenii de ştiinţă au confirmat, în sfârşit cu fermitate, „puterea de penicilină” a usturoiului, izolând diversele substanţe din el. Alliina, prima substanţă izolată, avea efect contra germenilor care cauzează intoxicaţia cu salmonella, dizenteria şi contra stafilococilor care provoacă furunculele şi ulceraţiile purulente ale pielii.
La fel de eficientă era şi împotriva streptococilor, care cauzează scarlatina, difteria, erizipelul, inflamarea învelişului inimii (febra reumatică). Allicina, un alt ingredient, înfruntă conjunctivita (infecţia ochilor), putrefacţia (descompunerea mâncării în alimente şi în intestine), febra tifoidă, holera şi TBC.-ul.

De atunci, în usturoi s-au găsit multe alte substanţe importante. Germaniul nutritiv, cu efect anticancerigen dovedit, face parte dintre ele. De fapt, usturoiul este una dintre cele mai bogate surse de germaniu şi seleniu organic (vital în prevenirea bolilor de inimă şi a multor forme de cancer). Ajoena este o substanţă care „diluează” sângele, astfel prevenind cheagurile potenţial periculoase. Când animalele de laborator au fost hrănite cu o singură doză din acest ingredient al usturoiului, cheagurile de sânge s-au redus cu sută la sută, în timp de douăzeci şi patru ore. De asemenea, ajoena acţionează contra a două tipuri de ciuperci: una care e adeseori prezentă în canalul extern al urechii, şi o altă care cauzează Candida şi vaginita.

Usturoiul are peste o sută de compuşi cunoscuţi ai sulfului. Aceşti compuşi ai sulfului sunt cei care-i conferă usturoiului puterea sa de a lupta contra bolilor, ajută la reducerea tensiunii şi a nivelului de zahăr din sânge, alungă astmul şi bronşita, îmbunătăţesc circulaţia şi funcţiile inimii, previn cancerul şi ajută organismul să se debaraseze de toxinele periculoase.

PREVENIREA ÎNFUNDĂRII ARTERELOR
Consumul de usturoi poate ajuta la prevenirea bolilor arteriale. Testele medicale au arătat că rădăcina cu aromă înţepătoare are „o acţiune protectoare foarte semnificativă" în limitarea efectelor coagulării sângelui gras. Conform doctorilor Arun Bordia şi H.C. Bansal de la R.N .T. Medical College, Udaipur, India, într-un articol din revista medicală britanică The Lancet, apărut în 29 decembrie 1973, medicii au spus că sângele a zece pacienţi s-a coagulat mai încet, când aceştia au mâncat usturoi cu alimente grase, decât atunci când le-au mâncat fără usturoi. După părerea lor, aceasta însemna că usturoiul putea încetini acumularea depunerilor de grăsime pe pereţii arterelor şi ajuta la prevenirea colmatării acestora. Concret, o sută de grame de unt s-au adăugat la o masă consumată de pacienţii testaţi. Peste trei ore, aceştia au prezentat un nivel mediu al colesterolului de 237,4 miligrame la sută. Când, după trei ore, mâncării identice i s-a adăugat sucul sau uleiul extras din cincizeci de grame de usturoi, colesterolul a ajuns doar la 212,7 miligrame la sută. S-a descoperit că uleiul de usturoi are şi singur acest efect - fie că e luat ca ulei pur, ca suc de usturoi sau în usturoiul integral. În plus, uleiul de usturoi a redus nivelul de fibrinogen (un factor coagulant din sânge). O masă care conţinea unt a rezultat într-un nivel de fibrogen ajuns la 320,9 miligrame la sută - în trei ore. Când în mâncare s-a adăugat usturoi, nivelul de fibrogen din sânge, trei ore mai târziu, era de 256,4 miligrame la sută. În ambele cazuri, usturoiul a coborât efectiv nivelurile de colesterol şl fibrogen sub valorile normale.

COBOARĂ HIPERTENSIUNEA
Se spune că sute de medici au găsit usturoiul ca fiind cel mai sigur şi mai de nădejde mod de a coborî hipertensiunea. Nimeni nu ştie exact din ce cauză. Unii doctori cred că usturoiul dilată (deschide) arterele, uşurând presiunea. Alţii citează puterea sa de a înlătura infecţiile de diverse feluri şi, prin urmare, de a reduce tensiunea crescută. Totuşi, e clar că tensiunea scade. Medicii raportează - în cazuri după cazuri - că simptome că slăbiciunea, ameţelile, pulsaţiile dureroase ale capului, ţiuitul din urechi, durerile pectorale de tipul anghinei, respiraţia scurtă, durerile de şale, amorţelile sau furnicăturile, dispar toate, rapid şi uşor.

De fapt, usturoiul pare să satisfacă toate cerinţele unui agent terapeutic perfect pentru reducerea tensiunii sangvine:
1.Este absolut sigur.
2. Nu are efecte ulterioare negative; nu s-a găsit nici o limitare a dozajului.
3. Tensiunea sangvină se reduce treptat - într-o perioadă de timp - fără nici o cădere neaşteptată care ar putea şoca organismul!
4. Nu intervine asupra celorlalte medicamente pe care le ia eventual pacientul, sub îngrijirea medicului.
5. În aproape toate cazurile testate, a alungat slăbiciunile, ameţelile, durerile de cap, ţiuiturile din urechi, durerile de piept.
6. Se pot obţine rezultatebune , indiferent de vârstă sau de condiţie.
7. Este uşor de luat, sub formă de tablete fără miros.

Actualmente, tabletele şi capsulele cu usturoi, care se găsesc fără reţetă la plafarurile de pretutindeni, sunt folosite pe scară largă de medici pentru reducerea tensiunii şi alungarea simptomelor acesteia.

Hipertensiunea este extrem de periculoasă fiindcă, în primul rând, simptomele ei nu sunt întotdeauna prezente - mulţi suferinzi nici măcar nu ştiu că o au - şi în al doilea rând, aproape întotdeauna duce la probleme ale inimii, venelor şi arterelor, sub formă de crize, cheaguri, hemoragii, blocaje renale, atacuri de cord sau chiar la moartea subită, dacă nu e controlată.

Totuşi, un lucru ar trebui să fie clar - usturoiul nu este un leac pentru hipertensiune; nu face decât să coboare tensiunea şi efortul impus inimii, venelor şi arterelor, plus alte simptome neplăcute, care pot reveni când terapia cu usturoi încetează. Oricum, folosirea prelungită a usturoiului a tins, în multe cazuri, să coboare permanent hipertensiunea!

REMEDIU PENTRU DIABET
Folosirea usturoiului a redus nivelul de zahăr din sângele diabeticilor. Într-un caz, un om cu diabet avansat aflase de la doctori că era într-o situaţie fără speranţă şi a fost trimis să moară acasă, la vârsta de şaizeci ani. La nouăzeci ani, încă mai trăia, sănătos tun. Începuse să mănânce o combinaţie de usturoi, pătrunjel şi creson. Nivelul zahărului din sânge i-a coborât de la 200 şi ceva la 110. Şi a continuat să folosească fericit acest remediu, timp de ani de zile. Usturoiul nu vindecă diabetul şi nu trebuie folosit fără permisiunea medicului. Dar poate fi un mod util de a coborî nivelul zahărului şi, astfel, de a controla boala. Surprinzător şi interesant, însă, este faptul - consemnat de mai multe ori - că usturoiul poate reduce nivelul zahărului din sânge la diabetici.

UN ALIMENT TESTAT, COMPARATIV CU MEDICAŢIA ANTIDIABETICĂ
Usturoiul - deşi are o acţiune puţin mai înceată - este la fel de eficient ca tolbutamida (un medicament oral pentru diabetici) la eliminarea glucozei excesive din sânge. Doamna R.B., consumatoare de usturoi, spune: „Recent, mi s-a pus diagnosticul de diabet moderat. Medicul mi-a spus că, dacă nivelul zahărului din sânge nu-mi scădea, trebuia să iau un medicament oral. Citisem despre modul cum poate usturoiul să reducă nivelul zahărului din sânge, aşa că am început imediat să iau câte o capsulă de usturoi de 0,32 g, pe lângă vitamine şi drojdie de bere, după fiecare masă. Rezultatul: zaharul din sânge mi-a revenit la normal şi nu mi-a mai fost necesar sau prescris nici un medicament.

REÎNTINEREŞTE FICATUL
Principala valoare a usturoiului în tulburările hepatice constă în puterea sa de a detoxifia bacteriile putrefactive din intestine şi, astfel, de a ajuta ficatul să se odihnească. Este un stimulent dovedit al sucurilor gastrice şi ajută la creşterea şi vigoarea circulaţiei sangvine prin ficat. Se susţine că o linguriţă de usturoi, în amestec cu o lingură de untdelemn de măsline sau ulei de soia, luată seara, înviorează ficatul şi îl reîntinereşte atât de mult, încât pielea de pe trup va străluci de activitate reînnoită. Utilizatorii spun că e într-adevăr o plantă miraculoasă.

Dacă usturoiul nu e tolerat, cauza constă într-o deficienţă a organelor digestive - mai ales a ficatului. Un stomac sau un ficat în stare bună, spune ea, nu se va revolta niciodată împotriva unui element atât de natural şi benefic ca usturoiul.

REMEDIU PENTRU CISTITĂ
Infecţiile urinare pot fi dureroase şi handicapante. Doamna S.B.. povesteşte cum a folosit usturoiul pentru a combate o persistentă infecţie a vezicii: „Pentru aceia dintre dumneavoastră care suferă de cistită, usturoiul poate fi răspunsul. După ce m-am îmbolnăvit de câteva ori, am hotărât să-mi încerc propriul remediu. Am tocat câte trei căţei mari de usturoi, de trei ori pe zi, i-am pus într-o linguriţă şi i-am înghiţit cu apă. După cinci zile, cistita mi-a trecut. Atât de simplu (...)."
„Am mai avut cistită o singură dată, şi usturoiul şi-a făcut efectul din nou. Poate că merge şi pentru infecţiile rinichilor. Doctoriţa mea n-a fost deloc surprinsă, întrucât a avut o dată un pacient cu cancer la plămâni, care a trăit mai mult decât se aşteptase ea şi mânca usturoi. Medicamentul minune - chiar merge!"

LEAC PENTRU BOLILE DE STOMAC.
Luat cu regularitate, usturoiul poate vindeca bolile de stomac şi intestine, afirmă un reputat cercetător şi expert în terapia cu usturoi. Se ştie că allicina din usturoi stimulează pereţii stomacului şi ai intestinelor, pentru a secreta enzime digestive. Dar usturoiul luat de persoanele suferinde de asemenea afecţiuni trebuie să fie diluat sau amestecat cu alte mâncăruri, precizează acelaşi expert. Un mod excelent de a atenua efectele usturoiului este acela de a-l găti, sau a-l combina cu ou şi lapte. Totuşi, usturoiul nici măcar nu e nevoie să fie mâncat. Se poate folosi în cataplasme sau băi pentru picioare şi mâini, spre a calma stomacul. Puterile sale de penetrare sunt atât de mari, încât e absorbit direct prin piele. Folosit în acest mod, are o eficacitate declarată de nouăzeci şi cinci la sută.
Din cele mai vechi timpuri şi până în prezent, usturoiul a fost lăudat în întreaga lume pentru eliminarea gazelor, a crampelor şi a simptomelor de inflamare.

TOATE SIMPTOMELE AU TRECUT
S-au înregistrat rezultate miraculoase, care au fost catalogate şi consemnate amănunţit, după cum urmează: îngreunarea de după masă a fost înlăturată complet în cincisprezece cazuri şi uşurată parţial în şase cazuri din douăzeci şi cinci – deci un total de 84% eficacitate! Râgâielile au dispărut complet în treisprezece cazuri, şi parţial în nouă - din douăzeci şi cinci - la un total de 88% eficacitate! Flatulenţa a dispărut complet în douăzeci de cazuri din douăzeci şi cinci - un total de 80% eficacitate! Colicile cu gaze au dispărut complet în treisprezece cazuri şi s-au uşurat parţial în opt - la un total de 84% eficacitate! Greţurile au dispărut complet în şase cazuri din opt - pentru un total de 75% eficacitate! Se raportează că usturoiul nu aduce numai o uşurare temporară, ci eliberarea permanentă de aceste dezordini gastrice. Cercetătorii au ajuns la concluzia că usturoiul e un carminativ care poate fi folosit în cazurile de flatulenţă şi colici, pentru a elimina gazele din stomac şi intestine şi a diminua crampele dureroase.

CUM SE POATE FOLOSI ACEST ALIMENT PENTRU A CALMA DIGESTIA
Ca uz extern, usturoiul se poate folosi în cataplasme sau băi de picioare şi de mâini. Intern, usturoiul mărunţit poate fi luat cu miere, înainte sau după mese (folosiţi o jumătate de căţel). De asemenea, usturoiul se poate folosi sub formă de tablete sau capsule.

LEAC PENTRU CONSTIPAŢIE
Un reputat cercetător şi expert în terapia cu usturoi declară că persoanele care suferă de constipaţie îşi pot găsi uşurarea mâncând cu regularitate cantităţi moderate de usturoi, amestecate cu ceapă, lapte sau iaurt. Allicina din usturoi, afirmă el, stimulează mişcările peristaltice ale pereţilor intestinali şi, în acest mod, produce mobilitatea scaunului.

LEAC PENTRU PROBLEMELE NASULUI ŞI ALE GÂTULUI
Usturoiul e cunoscut de mult timp ca antiseptic miraculos în cazurile care implică infecţii la ochi, urechi, nas şi gât. Dacă se ia o bucată de usturoi în gură, la începutul unei răceli, pe partea dintre dinţi şi obraz, răceala va dispărea în câteva ore sau cel mult o zi.
De asemenea, usturoiul are efect curativ asupra bolilor cronice ale organelor respiratorii superioare, absorbind toxinele - ceea ce e valabil şi pentru inflamaţiile cronice ale amigdalelor, glandelor salivare şi glandelor limfatice învecinate, empiemele sinusurilor maxilare, faringitele şi laringitele grave şi alte boli. De exemplu: această miraculoasă plantă vindecătoare face ca dinţii slăbiţi să prindă din nou rădăcini şi înlătură tartrul! Are efect curativ asupra cataractei şi inflamării canalelor lacrimale! Vă doare urechea? Înfăşuraţi planta în puţin tifon şi introduceţi-o în canalul exterior al urechii! Vă doare capul? Usturoiul e aspirina naturii, dilatând venele şi arterele, pentru a elimina congestia. Stoarceţi puţin suc de usturoi într-o linguriţă de miere (este un vechi remediu al pieilor-roşii!). Strănutaţi, aveţi nasul înfundat sau vă chinuieşte alergia? Încercaţi puţin usturoi tocat, înghiţit cu apă. Se spune că, în asemenea cazuri, usturoiul face minuni!

ALUNGĂ IMEDIAT RĂCELILE ŞI DURERILE DE GÂT
Usturoiul acţionează mai repede decât vitamina C, la vindecarea răcelilor. Dacă se ţine un căţel de usturoi în gură, răceala va dispărea în câteva ore, maximum o jumătate de zi. Nu vă ustură deloc, dacă nu îl mestecaţi. Doar răzuiţi-l cu dinţii, din când în când, pentru a elibera câte puţin suc. (Dacă usturoiul e prea tare, încercaţi cu unul dintre verii săi mai blânzi, ca usturoi-dulce, Alium schoro-doprasum sau prazul.) În acest mod, o durere de gât se poate opri în câteva minute (merge chiar şi pentru temutele dureri de gât, care sunt simptome ale difteriei!). Am descoperit că reuşeşte de fiecare dată - şi e mult mai de nădejde decât vitamina C, care poate să dea rezultate sau nu şi, adeseori, nu face decât să amâne inevitabilul. Usturoiul asigură o vindecare permanentă, nu doar temporară.

LEAC PENTRU PROBLEMELE FEMEILOR
Bufeuri? Încercaţi usturoiul. Depresie? Puneţi puţin usturoi în salată. Iritabilitatea, anxietatea, greţurile, migrenele, oboseala sau agitaţia, balonajul abdominal, umflarea extremităţilor, ameţelile, tulburarea vederii, umflarea şi sensibilizarea dureroasă a sânilor, crampele, anemia, problemele tiroidiene - toate au fost rezolvate de usturoi sau de substanţele pe care le conţine usturoiul. Emenagog dovedit, stimulează menstruaţia. Este un remediu milenar pentru problemele femeilor.
Astăzi, ştim că posibilitatea usturoiului de a mari absorbţia de vitamină B1 în organism poate fi de o valoare extremă pentru alungarea greţurilor matinale, a tensiunilor premenstruale şi a multor altor probleme. Medici de renume au constatat că usturoiul combate febrele, iritabilitatea, insomnia, palpitaţiile, frisoanele, mâncărimile, obezitatea, leucoreea, artrita şi multe alte maladii. Desigur, usturoiul se găseşte şi sub formă de pudră, pastile sau capsule, la majoritatea plafarurilor şi a farmaciilor specializate în Plante medicinale. Ceaiul se prepară doar amestecând o linguriţă de praf într-o ceaşcă de apă fierbinte, adăugând miere după gust. Sau o cantitate mică, mărunţită într-o linguriţă de miere, poate fi înghiţită cu apă înainte de mese.

REMEDIU PENTRU EXCRESCENŢE DUREROASE ŞI SPASME LA COLON.
M.V., medic stomatolog, relatează că, timp de zece ani, şi-a făcut tratamente cu raze X şi radiu, pentru a eradica nişte excrescenţe urâte ale pielii, care-i tot reapăreau, cu toate că un medic îi spusese că erau benigne. La aplicarea uleiului din această plantă uluitoare, usturoiul - care-i vindecase spasmele la colon - umflaturile dureroase de pe faţă i-au dispărut complet. Prima oară a încercat formula pentru o excrescenţă de lângă ochi. A aplicat cu regularitate ulei de usturoi - din capsule - şi în circa o lună umflătura a dispărut. A doua oară, a încercat-o pentru o excrescenţă din plantaţia părului, care creştea rapid, atingând chiar mărimea unei monede de zece cenţi, când şi-a dat seama prima oară de existenţa ei.
Din nou, uleiul de usturoi a vindecat-o, văzând cu ochii. Aceste excrescenţe, spune el, erau cauzate de nişte arsuri solare grave, iar radiologul care i le-a diagnosticat l-a sfătuit să le usuce cu ajutorul alcoolului - pe care l-a încercat timp de două, trei luni, fără succes. „Şi să te mai miri", comentează el, „că ne interesează declaraţiile despre usturoi şi cancer? Chiar dacă nu erau maligne, aceste excrescenţe s-ar fi putut cu siguranţă dezvolta în acel sens, având în vedere antecedentele mele medicale. Şi, categoric, nu s-au vindecat până nu am aplicat usturoiul. Mai mult, erau urâte şi dureroase. Sperăm ca această experienţă a noastră să se dovedească utilă şi pentru alţii. Tratamentul e inofensiv şi, în cazul nostru, s-a dovedit cum nu se poate mai benefic.

LEAC PENTRU PICIORUL ATLETULUI.
Ani de zile, Sorin V. a suferit în tăcere din cauza unui parazit sau fungus pe care-l luase de pe duşumeaua udă a unui vestiar. Degetele de la picioare i se înroşiseră, se cojeau şi îl dureau. Călcâiul şi talpa erau înăsprite de mii de mici perforaţii uscate. Picioarele i se roşeau insuportabil şi se jena să se descalţe. Avea arsuri, mâncărimi şi dureri. Când toate medicamentele s-au vădit neputincioase, usturoiul s-a dovedit că e un leac sigur pentru piciorul pacietului.
Metoda de faţă constă în a întinde puţin usturoi proaspăt zdrobit peste zona afectată. Va da o senzaţie de căldură, timp de aprox. cinci minute. Trebuie să rămână pe piele timp de o jumătate de oră. Apoi, piciorul se spală cu apă simplă. Repetaţi procedeul o dată pe zi, timp de o săptămână şi adio afecţiune. (Dacă pielea arde, luaţi imediat usturoiul, spălaţi cu apă şi încercaţi din nou mai târziu, cu suc de usturoi diluat în apă, până găsiţi o mixtură care să nu ardă, întrucât excesul de usturoi poate agrava boala). Pentru a preveni reapariţia infecţiei, fierbeţi-vă ciorapii.

REMEDIU PENTRU ARTRITĂ, REUMATISM ŞI NEVRALGIE
Remediile cu usturoi pentru artrită includ folosirea lui ca tonic sau frecţii cu ulei vegetal obişnuit în care s-a prăjit usturoi. Se spune că un tonic simplu, preparat din usturoi mărunţit într-o lingură de miere, luat la masă pe o perioadă de timp, poate face minuni pentru a alunga durerile şi suferinţele, mai ales în cazuri de sciatică şi gută. Un om de ştiinţă indian declara că uleiul extras din usturoi a avut întotdeauna mare succes în bolile paralitice şi reumatice. Un alt medic afirma că durerea părţilor reumatice poate fi mult uşurată, frecându-le cu usturoi. „Dă rezultate excelente", susţine el. Un alt savant de frunte şi expert în terapia cu usturoi declara că, luat intern, usturoiul calmează rapid durerile reumatice şi nevralgiile.
..........................

luni, 14 martie 2011

miercuri, 2 martie 2011

Ohh, cum tremură carnea pe mine,

Ohh, cum tremură carnea pe mine,

Şi lacrimi curg pline cu suspine

Din viaţa-mi plină de păcate

Ce n-o mai pot vreodată-ntoarce

Căci iată… ziua judecăţii acum este!

Şi ce priveliste înfricoşătoare

Că-s gol, din cap până-n picioare

Şi nu-i nici umbră şi nici loc

Să scap de-al patimilor foc,

Şi de mustrarea ce mă pironeşte

Din ochii Domnului ce drept în inimă-mi priveşte,

Şi oare ce cuvânt de îndreptare

Să îmi aduc cumva în apărare?

Când iată cum îmi stau în spate

Vorbe şi ganduri …şi ticăloase fapte!

Toate câte inima le-a-ngăduit

Şi toată viclenia ce-n mine a dospit,

Şi orice gând ce-adânc eu am ascuns,

Iată… m-acuză acum fără să-i pot da răspuns.

De unde să îmi iau curaj ca să-mi înalţ privirea

Când de atâtea ori eu am trădat Iubirea ?!?

Şi am făcut atâtea rele fapte

Ce-au întrecut nisipurile mării de nenumărate!

Ohh, cum stau cuprins de groază

Când am în faţă îngeri cât ochii nu pot ca să vază

Şi sfinţi cât nici cu mintea nu cuprind

De nici vreun suflet nu mai văd măcar clipind!

Nu pot în ochi pe unul singur să privesc

Căci de la slava lor ca ceara mă topesc

Şi-un tainic glas îmi roade sufletul în mine

Că nu mai pot lucra măcar un strop de bine

Iar celor ce mi-au cerut ceva vreodată

Le-aş da acum şi viaţa toată

Dar prea târziu este acum

Ca să mai pot întoarce-al vieţii drum.

De maică, prieteni şi de fraţi mă arde dorul,

Dar nu-ndrăznesc a le mai cere ajutorul

Căci dragostea ce trebuia ca să le port

Mă osândeşte acum să fiu un veşnic mort,

Şi mă privesc cu toţii muţi de durere

Văzându-mă cu-adevărat cum sunt la Înviere

Şi cine să aibe măcar o urmă de-ndrăzneală

Când toate-s date la iveală?

Până şi diavolul cel răzvrătit

Stă undeva deoparte înmărmurit,

Şi nu-ndrăzneste nici să mai cârtească

Căci iezerul de foc i-a luat şi glasul ca să mai grăiască.

Şi vântul şi cu timpul s-au oprit în loc

Şi nu vor mai mişca deloc

…Căci iată stă suflarea toată

În pragul veşniciei, la Dreapta Judecată,

Cu Dumnezeu pe tron biruitor

Ajuns la capătul răbdărilor,

Şi răsplătind la fiecare-n parte

După dreptate pentru toate.

Iar eu de cel mai greu păcat,

Din creştet până-n tălpi mă aflu vinovat

Că pentru frate nu mi-a curs prin vine

Macar o raza de iubire,

Insă inima-mi tremurând cu disperare

Imploră acum… o ultimă iertare.



Persoane interesate