psalmul 50 continuare
18:59Intru sfarsit. Psalm al lui David. In vremea cand a intrat la dansul Natan Proorocul, dupa ce intrase el la Batseba, femeia lui Urie.
Intru sfarsit adica se suprascrie psalmul acesta, deoarece cuprinde proorocii care trimit mintea celor ce le citesc intru sfarsit, de vreme ce dumnezeiescul David cu psalmul acesta a alcatuit o doctorie, prin marturisire, potrivita ranii cu care s-a ales, atat pentru preacurvia Virsaviei, cat si pentru uciderea lui Urie, barbatul ei. Dar prin psalmul acesta prooroceste si pentru alte lucruri, adica pentru a doua zidire a Ierusalimului, care s-a facut in urma, dupa ce s-au intors iudeii din sclavia (robia) Babilonului. Pentru ca [chiar] si dupa pacat nu a lipsit cu totul de la David darul cel proorocesc, fiindca Dumnezeu cunostea ca David in graba va spala intinaciunea pacatului sau si se va face mai stralucit decat intai [era mai-nainte], pentru aceasta nu a ridicat nici cu totul darul proorociei de la dansul.
Si aceasta este aratata din insesi cuvintele lui David, pentru ca el nu a de la Dumnezeu sa ia din nou Duhul cel Sfant ce [de ca si cum] L-ar fi pierdut se roaga numai sa nu-l lipseasca de Acela, ca asa a zis: Si Duhul Tau Cel Sfant nu-L lua de la mine. Se potriveste insa marturisirea ce este in psalmul acesta si tuturor oamenilor care au pacatuit (1) , care atunci s-a scris si s-a ispravit de David, cand a mers Proorocul Natan si l-a mustrat, deoarece atunci a venit David intru simtirea pacatului sau, iar in trecuta vreme [ce a urmat pacatului] se afla fara ingrijire. Iar zicerea dupa ce intrase el la Batseba se intelege nu ca atunci cand a preacurvit David cu ea a mers Natan catre dansul – fiindca a trecut destula vreme in mijloc [intre timp, dupa aceea], precum istoriseste Cartea a II-a a imparatilor -ci zicerea dupa ce arata aici in mod nehotarat timpul din urma, adica dupa ce a intrat David la Batseba si o a ingreuiat pe ea (2).
1. Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mare mila Ta.
“Miluieste-ma, zice, dupa vrednicia milei Tale celei mari, fiindca tare foarte am grresit. (3) Si precum eu am facut foarte mari pacate, asa si Tu, cu mare mila, miluieste-ma.”
2. Si dupa multimea indurarilor Tale, sterge faradelegea mea.
Ceea ce a zis mai sus – mare mila – insasi aceea o zice aici [ca] multime de indurari, indoind cererea cu potrivite ziceri, pentru ca acesta este obicei al celor ce se roaga: a indelunga rugaciunea lor cu multe potrivite cuvinte, ca prin acestea mai mult sa-l indemne pe cel pe care il roaga spre a plini cererea lor. Iar faradelege zice calcare de lege a preacurviei si a uciderii, fiindca amandoua acestea le opreste legea lui Dumnezeu, zicand: Sa nu ucizi, sa nu preacurvesti (Ies. 20: 15). Faradelege insa, calcarea de lege o a numit David, fiindca si el, ca unul de alta semintie ce nu are lege, a pacatuit. (4)
3. Mai vartos ma spala de faradelegea mea,
Si macar ca s-a iertat David prin Proorocul Natan, cand a zis lui: Domnul a inlaturat pacatul tau (II Imparati 12;12). Cu toate acestea, David, din multa fierbinteala ce avea pentru pocainta, roaga pe Dumnezeu inca mai mult sa se spele si sa se curateasca. Ori mai vartos este in loc de “foarte”, adica roaga pe Dumnezeu mult si cu covarsire sa-l curateasca de faradelegea lui.
si de pacatul meu ma curateste.
Ceea ce a zis mai sus David faradelege, aceasta aici o numeste pacat, fiindca chiar pacat este calcarea dumnezeiestii legi; insa David intrebuinteaza de mai multe ori cu neosebire si din alaturare numele faradelegii, si a calcarii de lege si a pacatului”, si [sau] pe unul il zice in loc de altul. (5
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu