rabdare ,rabdare ca ridic o cruce mare

Pacea sufletească
Scopul vieţii creştine este dobândirea Duhului Sfânt. Dobândeşte pacea lăuntrică şi mii de suflete se vor mântui în jurul tău. Totul este subordonat agonisirii acestei păci, alipirea de Biserică, adevărata nădejde, îndepărtarea de patimi, iertarea greşelilor, neosândirea aproapelui, tăcerea lăuntrică. Nimic nu este mai bun decât acea pace în Hristos, prin care sunt respinse năvălirile durerilor celor rele din văzduhuri şi de pe pământ. Căci “lupta noastră nu este împotriva trupului şi a sângelui, ci împotriva începătoriilor, împotriva stăpâniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii, care sunt în văzduhuri” (Efeseni 6, 12) Un om înţelept îşi îndreaptă duhul înăuntrul său şi îl coboară în inima sa. Atunci harul lui Dumnezeu îl luminează şi el se află într-o stare de linişte suprapământeasca, adică, având conştiinţa împăcată, căci el contemplă harul Sfântului Duh în interiorul său, după cuvântul lui Dumnezeu: “Unde este pace, acolo sălaşlueşte El”. Cel care merge în pace, adună ca şi cu o lingură darurile harului. Când un om dobândeşte pacea, atunci poate revărsa şi asupra altora lumina sufletului său... Domnul nostru Iisus Hristos a lăsat această pace ucenicilor Săi, înainte de moartea Sa, ca pe o comoară nepreţuită, zicând: "Pacea Mea dau vouă, pacea Mea las vouă" (Ioan 14, 27). Apostolul vorbeşte de asemenea despre această pace: “... şi pacea lui Dumnezeu, care covârşeşte orice minte, să păzească inimile voastre şi cugetele voastre, întru Hristos Iisus” (Filipeni 4, 7). Şi astfel se cuvine ca noi să ne îndreptăm toate gândurile, dorinţele şi faptele spre dobândirea păcii lui Dumnezeu, strigând totodată împreună cu Biserica: “Doamne Dumnezeul nostru, pacea Ta dă ne-o nouă...” (Isaia 26, 12). (Din Învăţăturile Duhovniceşti ale Sfântului Serafim de Sarov)
Răbdare	3 august 2010
Într-un sat se afla o familie foarte numeroasă. Trăiau laolaltă bunicii cu feciorii şi cu nepoţii, într-o bună înţelegere. Într-o zi, trecu prin acel sat un mare învăţat, care cerceta ţinuturile pentru a aduna cele mai înţelepte învăţături. Văzând o familie atâta de unită şi de paşnică, întrebă pe bătrânul bunic: - Cum izbutiţi să trăiţi atât de bine împreună? Bătrânul îi răspunse: - Trei sunt mijloacele. - Care? întrebă străinul. - Răbdare, răbdare şi iar răbdare...