joi, 25 noiembrie 2010


Dulcea mea ninsoare de har
Mãicuţa mântuirii mele!
Curg
tapiţerii de chihlimbar
din
ochii-ţi nãscãtori
de stele!

O, Rãsãrit al inimii rãnite!

Mãicuţa mângâierii line!

E gura ta
nimb şi pecete
ascunselor tãceri divine!

Măicuţa sufletului meu
cu ochii plini de vii opale!

Mai ninge-mi har din Fiul tãu
cu lacrima tãcerii tale!



Din sfânta-ţi privire
coboarã un înger
cu aripi de searã
când viaţa mã doare
pustie şi-amarã…

Cu aripa lui de rãcoare
mângîe inima grea…
Şi-atunci
sufletul tresare
şi strigã:

“Fie mie
dupã dragostea
Ta!”



În braţele morţii
inima
numãrã anii...

În palmele tale
Preadulce Mãicuţã

Îi bate

Iubirii
metanii

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu