Mănăstirea Kato Xenia -Brâul Maicii Domnului

 Centrul de Pelerinaj “Sfânta Parascheva” continuă și în această săptămână Campania “Pelerinaje pentru Suflet” cu destinațiile de pelerinaj din Grecia cu materialul -- Mănăstirea Kato Xenia - Brâul Maicii Domnul

Mănăstirea Kato Xenia, situată în orașul grecesc Volos, este o mănăstire de maici. În această mănăstire cu deosebită bucurie și evlavie, păstrează o parte din Cinstitul Brău al Maicii Domnului, una dintre cele mai valoroase relicve creștine. Brâul este țesut din păr de cămilă și, alături de Cinstitul ei Acoperâmânt, constituie singura amintire prețioasă ce se păstrează din viață ei pământească.

Mănăstirea Kato Xenia a fost întemeiată în timpul împăratului bizantin Andronic al II-lea Paleologul, ca metoc al Mănăstirii Ano Xenias și poartă hramul "Sfântul Ierarh Nicolae".

Brâul Maicii Domnului - istoria minunatului veșmânt

Numele Mănăstirii Kato Xenia, însemnând "Străina de Jos", provine de la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului ajunsă aici în mod miraculos. Icoana Maicii Domnului a fost numita "Xenia" - adica Straina - deoarece venea dintr-un loc străin.

După un scurt transfer în Capadocia, Sfântul Brâu a fost adus în Ierusalim, de către împăratul Teodosie cel Mare. Până în secolul al IV-lea, Brâul Maicii Domnului s-a păstrat la Ierusalim. Însă în anul 395, Arcadie, fiul împăratului Teodosie cel Mare (379-395), aduce Cinstitul Brâu al Maicii Domnului la Constantinopol. În secolul al X-lea, împărăteasa Zoe, soția lui Leon cel Înțelept, în urma vindecării sale miraculoase, a brodat Brâul cu fir de aur, forma în care se păstrează și astăzi, și l-a reașezat în racla dăruită de împăratul Arcadie. Evenimentul reașezării Brâului în racla este pomenit, în calendarul ortodox, la data de 31 august.

Potrivit Tradiții, Apostolul Toma, nefiind prezent la înmormântarea Maicii Domnului, a primit Sfântul ei Brâu ca dovadă a învierii și înălțării ei cu trupul la cer. Acestă a fost țesut de însăși Maica Domnului din păr de camilă.

Între anii 1512 si 1520, Neagoe Basarab, domnitorul Țării Românesti, a înnoit incinta Mănăstirii Vatoped și a construit un paraclis cu hramul "Brâul Maicii Domnului". Paraclisul a fost reparat în anul 1794, tot cu ajutoare românești, iar în secolul al XIX-lea România a daruit Paraclisului Maicii Domnului o noua catapeteasmă.

De-a lungul vremii, Brâul Maicii Domnului a vindecat nenumărați bolnavi, în special pe cei ținuți de boala cancerului, și a ajutat să nască mulțime de femei care nu puteau avea copii. Tămăduirea acestora s-a produs prin purtarea în jurul brâului a unei "panglici" care a fost atinsă de racla în care se păstrează Brâul Maicii Domnului.

De asemenea, racla de argint în care se păstrează Brâul la Manastirea Vatoped a fost confecționată în secolul al XVIII-lea tot în Tara Românească. În această sfântă raclă se pastrează numai despre o parte din Brâu, pentru că alte două părți ale acestuia au fost dăruite, în anul 1522, Mănăstirii de maici Kato Xenia, situată la 50 de kilometri de orașul Volos. Acesta a fost luat de la Muntele Athos, în anul 1552, și adus la Mitropolia Dimitriadei, într-un moment de grea încercare pentru populația de aici, în timpul unei mari epidemii de ciumă. Istoria povestește că, imediat dupa aducerea sa, oamenii s-au însănătoșit.

De asemenea, Cinstitul Brâu a făcut să înceteze diferite epidemii: în anul 1813, Brâul Maicii Domnului de la Vatoped a fost adus în Țara Românească pentru îndepărtarea ciumei; în anul 1871, sultanul turc sub a cărui protecție se găsea Sfântul Munte Athos după căderea Constantinopolului, a dus Brâul în țara sa pentru îndepărtarea holerei; în anul 1894 Brâul a fost dus la Kios, pentru a înlătura epidemia care lovise plantațiile de lămâi și portocali.