miercuri, 1 septembrie 2010


Am învăţat că oricâte limbi omeneşti sau îngereşti am avea, dacă nu avem dragoste suntem ca o aramă sunătoare sau un chimval zingănitor, chiar dacă am avea darul proroociei şi chiar dacă am cunoaşte toate tainele, şi toată ştiinţa şi am avea credinţă astfel incât să mutăm şi munţii din loc, chiar dacă ne-am da toată averea pentru cei săraci, fără dragoste suntem NIMIC….

El ne-a binecuvântat cu o altfel de dragoste decât cea a oamenilor, El ne-a dat o dragoste dumnezeiască ce doar copiii Lui o pot inţelege. Aminteşte-ţi de această dragoste cu care El te-a înzestrat…..

Aminteşte-ţi că atunci când in această lume in care toţi aşteaptă ca toate lucrurile să fie făcute pe loc, instant, prea grăbiţi să se mai oprească la lucrurile cu adevărat importante, aminteşte-ţi că DRAGOSTEA ESTE INDELUNG RĂBDĂTOARE….

Atunci când ceilalţi te tratează urât şi te lasă deoparte făcându-te să te simţi că nu-ţi poţi găsi locul, aminteşte-ţi că DRAGOSTEA ESTE PLINĂ DE BUNĂTATE….

Când lucrurile îţi merg bine si când traieşti in belşug ,aminteşte-ţi că DRAGOSTEA NU SE LAUDĂ, tot ceea ce ai şi toate darurile cu care El te-a înzestrat sunt pentru slava Lui şi nu pentru lauda ta, pentru A NU TE UMPLE DE MÂNDRIE….

Aminteşte-ţi că DRAGOSTEA NU SE POARTĂ NECUVIINCIOS , ci respectă pe cei din jur înţelegând faptul că fiecare este unic în felul lui , fiind investiţia lui Dumnezeu şi pentru că ei au preţ în ochii Lui atunci vor avea şi preţ în ochii noştrii….

Cel ce cunoaşte DRAGOSTEA , NU VA CĂUTA FOLOSUL SĂU lăsându-se purtat de valul egoismului încoace şi încolo, ci va căuta folosul celuilalt, căutând să-l încurajeze, să-i dea putere să meargă mai departe, să se roage pentru el, să-i arate că are valoare(cât de mult poate ajuta aşa ceva pe un om), dar azi prea puţini oameni mai sunt dispuşi să asculte pe ceilalţi ….

Cand ţi se comite o nedreptate , NU TE MÂNIA , DRAGOSTEA NU SE MÂNIE,aminteşte-ţi ce spunea David ,Dumnezeu va face ca dreptatea ta să strălucească….

Solomon spunea ..Nu gândi rău împotriva aproapelui tău ce locuieşte liniştit lângă tine…

Dragostea ne va ajuta ca NICIODATĂ SĂ NU NE GÂNDIM LA RĂUL CUIVA, ci îi vom căuta binele în toate zilele vieţii noastre….

Din pricina DRAGOSTEI CE ESTE ÎN TINE nu vei putea să calci strâmb împotriva aproapelui tău , aminteşte-ti că DRAGOSTEA NU SE BUCURĂ DE NELEGIUIRIE, CI SE BUCURĂ DE ADEVĂR. Adevărul să fie mereu în gura ta….

Într-o lume plină de egoism şi răutate, fi tu acela ce strecori un strop de dragoste dumnezeiască şi acel ceva special va fi recunoscut în tine, pentru că eşti fiu de Dumnezeu….

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Ohh, cum tremură carnea pe mine,

Ohh, cum tremură carnea pe mine,

Şi lacrimi curg pline cu suspine

Din viaţa-mi plină de păcate

Ce n-o mai pot vreodată-ntoarce

Căci iată… ziua judecăţii acum este!

Şi ce priveliste înfricoşătoare

Că-s gol, din cap până-n picioare

Şi nu-i nici umbră şi nici loc

Să scap de-al patimilor foc,

Şi de mustrarea ce mă pironeşte

Din ochii Domnului ce drept în inimă-mi priveşte,

Şi oare ce cuvânt de îndreptare

Să îmi aduc cumva în apărare?

Când iată cum îmi stau în spate

Vorbe şi ganduri …şi ticăloase fapte!

Toate câte inima le-a-ngăduit

Şi toată viclenia ce-n mine a dospit,

Şi orice gând ce-adânc eu am ascuns,

Iată… m-acuză acum fără să-i pot da răspuns.

De unde să îmi iau curaj ca să-mi înalţ privirea

Când de atâtea ori eu am trădat Iubirea ?!?

Şi am făcut atâtea rele fapte

Ce-au întrecut nisipurile mării de nenumărate!

Ohh, cum stau cuprins de groază

Când am în faţă îngeri cât ochii nu pot ca să vază

Şi sfinţi cât nici cu mintea nu cuprind

De nici vreun suflet nu mai văd măcar clipind!

Nu pot în ochi pe unul singur să privesc

Căci de la slava lor ca ceara mă topesc

Şi-un tainic glas îmi roade sufletul în mine

Că nu mai pot lucra măcar un strop de bine

Iar celor ce mi-au cerut ceva vreodată

Le-aş da acum şi viaţa toată

Dar prea târziu este acum

Ca să mai pot întoarce-al vieţii drum.

De maică, prieteni şi de fraţi mă arde dorul,

Dar nu-ndrăznesc a le mai cere ajutorul

Căci dragostea ce trebuia ca să le port

Mă osândeşte acum să fiu un veşnic mort,

Şi mă privesc cu toţii muţi de durere

Văzându-mă cu-adevărat cum sunt la Înviere

Şi cine să aibe măcar o urmă de-ndrăzneală

Când toate-s date la iveală?

Până şi diavolul cel răzvrătit

Stă undeva deoparte înmărmurit,

Şi nu-ndrăzneste nici să mai cârtească

Căci iezerul de foc i-a luat şi glasul ca să mai grăiască.

Şi vântul şi cu timpul s-au oprit în loc

Şi nu vor mai mişca deloc

…Căci iată stă suflarea toată

În pragul veşniciei, la Dreapta Judecată,

Cu Dumnezeu pe tron biruitor

Ajuns la capătul răbdărilor,

Şi răsplătind la fiecare-n parte

După dreptate pentru toate.

Iar eu de cel mai greu păcat,

Din creştet până-n tălpi mă aflu vinovat

Că pentru frate nu mi-a curs prin vine

Macar o raza de iubire,

Insă inima-mi tremurând cu disperare

Imploră acum… o ultimă iertare.



Persoane interesate