,,Dumnezeu cu noi,,

SFANTUL AP. PAVEL

04.06.2009 10:12

SF.Apostolul Pavel a fost un om învăţat, rabin. Se numea Saul şi îi prigonea pe cei care mărturiseau credinţa in Iisus. În drum spre cetatea Damascului, are o vedenie în urma căreia se converteşte , devenind un zelos propovăduitor al credinţei în Hristos. Face drumuri lungi şi obositoare, este întemniţat şi bătut. Din Epistolele sale s-au păstrat paisprezece. Moare şi el ca mucenic: i se taie capul cu sabia în ziua răstignirii lui Petru.

Exercitiul daruirii

04.06.2009 10:09

"Cu un banut daruit, poti cumpara cerul. Nu fiindca cerul ar fi atat de ieftin, ci fiindca Dumnezeu este atat de plin de iubire. Daca n-ai nici macar acel banut, atunci da un pahar cu apa rece!" (Sfantul Ioan Gura de Aur)

- Maică Sfântă,

04.06.2009 10:06

Maică Sfântă,

De ce inima nu cântă,

Dragostea nu ne-nfierbântă

La o vieţuire sfântă?

- Lacrimile mele curg

Pentru cei ce nu ajung

Să-L vadă pe Fiul meu,

Iisus Hristos, Dumnezeu.

Cât trăiţi pe astă lume

Este timp pentru minune,

Ca inima să tresalte

La viaţa cea fără moarte.

Nu vă deznădăjduiţi,

Copiii mei mult-iubiţi!

Nu vă uitaţi rugăciunea,

Cu toată amărăciunea;

Într-o zi, Domnul va da

Şi inima va cânta:

Cântec îngeresc, curat,

Ce curge neîncetat.

Sfânt izvor de nemurire,

Ruga cea fără oprire.

Ea vă va fi apă vie,

Necurmată bucurie.

Eu mă rog să o primiţi

Şi nicicând să n-o opriţi.

Fiul meu să dăruiască

Rugăciunea îngerească

Către firea omenească.

- Maică Sfântă,

04.06.2009 10:01

- Măicuţă ocrotitoare,

Din icoană veghetoare,

De ce, Maică, pe de-o parte

Însetat-am de dreptate,

Dar mă port cu laşitate?

- Ai răbdare, fiu creştin,

Chiar dacă de dor eşti plin.

Nu poţi fi bun dintr-o dată

Şi cu inima curată.

Roagă-te şi te veghează,

Căci păcatul te-nnoptează.

Roagă-te şi te căieşte,

De tot ce te depăşeşte.

Roagă-te şi te sileşte

Şi darul ţi-l înmulţeşte.

Pic cu pic şi strop cu strop,

Mai agale şi-n galop,

Sufletul tău însetat

Va fi binecuvântat.

Ţine-te pe calea dreaptă

Cu inimă înţeleaptă.

Nu te teme să fii bun,

Chiar de eşti crezut nebun.

Lasă-ţi dorul să doinească,

Inima să-ţi gângurească

Spre luminarea cerească.

- Maică Sfântă,

04.06.2009 09:56

- Maică Sfântă

Şi Fecioară,

De ce grija ne-mpresoară

Ziua toată, -întreaga seară?

Cum uităm de tine, Sfântă,

Chiar de-avem durere multă?

- Voi uitaţi, eu nu vă uit,

Fii creştini de pe pământ!

Voi nu ştiţi că, nevăzut,

Eu vă mângâi cu dor mult.

Ochiul vostru ostenit,

Al vostru obraz muncit,

Părul vostru-ncărunţit,

Sufletul vostru mâhnit,

Le învălui cu privirea

Şi le-nfăşor cu iubirea.

Nu vă temeţi de nevoi,

Ci aveţi frică de voi,

Ca să nu alunecaţi

În păcate, ci să staţi

Treji în luptă şi în rugă,

Căci mila o să v-ajungă.

Goniţi grija cea lumească

Pentru pacea îngerească.

În case, s-aveţi icoane,

Ce vă feresc de uitare.

Când priviţi spre chipul meu

Şi spre al lui Dumnezeu,

Amintiţi-vă îndată,

Ca Dumnezeu va e tata,

Nu va uita niciodata,

Ci de grija EL va poarta.

- Maică Sfântă,

04.06.2009 09:47

Maică Sfântă,

De ce-i răutate multă,

Încât inima se-afundă?

- E mai multă bunătatea,

Acoperă nedreptatea.

Dar nu o puteţi vedea,

De aveţi inima rea.

Şi nu o puteţi simţi,

Dacă nu veţi pătimi.

Veniţi toţi la Fiul meu,

El vă mântuie de rău!

Vă deschide ochii vieţii,

Spre vederea bunătăţii.

Mă rog pentru voi mereu,

Să v-ajute Dumnezeu.

Trebuie şi ruga voastră,

Ca El să vă mântuiască.

Sub privirea de creştin

Apa se transformă-n vin,

Iar cel mai amar pelin

Capătă un gust divin.

Asta e menirea voastră:

Dragostea să prisosească,

Încât răutatea lumii

Şi goliciunea minciunii

Să dispară, precum ceaţa

Se-mprăştie, dimineaţa.

Străluciţi cu inimi calde

Şi cu rugăciuni înalte.

Raspinditi roua dreptatii;

Asta-i calea bunatatii!

29 iunie

04.06.2009 08:19

M-am lepădat şi eu de El,

Şi n-a cântat nici un cocoş,

Al minţii mele greu galoş

S-a-mpotmolit, uitând de Miel...

Ştiu că şi tu te-ai lepădat,

Dar te-ai întors şi mult ai plâns,

Lacrimi ca ploaia tu ai strâns,

Iar Domnul nostru... te-a iertat!

Te rog să-I spui că plâng şi eu,

Cu lacrimi multe, fel de fel,

Chiar de m-am lepădat de El,

Eu mă căiesc adânc, mereu.

Te rog să-mi dai puterea ta

De-a fi în lume vestitor

Al Domnului Mântuitor,

Apostole, nu mă certa.

Şi dă-mi curaj, să fiu creştin

În oricare moment aş fi,

Să pot vesti, să pot iubi,

Scăpând de-al conştiinţei chin.

catre sfintul petru

04.06.2009 08:18

M-am lepădat şi eu de El, Şi n-a cântat nici un cocoş, Al minţii mele greu galoş S-a-mpotmolit, uitând de Miel... Ştiu că şi tu te-ai lepădat, Dar te-ai întors şi mult ai plâns, Lacrimi ca ploaia tu ai strâns, Iar Domnul nostru... te-a iertat! Te rog să-I spui că plâng şi eu, Cu lacrimi multe, fel de fel, Chiar de m-am lepădat de El, Eu mă căiesc adânc, mereu. Te rog să-mi dai puterea ta De-a fi în lume vestitor Al Domnului Mântuitor, Apostole, nu mă certa. Şi dă-mi curaj, să fiu creştin În oricare moment aş fi, Să pot vesti, să pot iubi, Scăpând de-al conştiinţei chin.

EXISTA DUMNEZEU CU ADEVARAT!

30.05.2009 09:38

Nu, nu suntem un vis, o intamplare,
Un lut de sine insusi framantat.
Ci ne-a zidit o Forta creatoare,
O-Ntelepciune fara de hotare.
Exista Dumnezeu cu-adevarat!

Nu, nu suntem jivine-ntunecate,
Gonite de un bici ne-nduplecat.
Ci noi avem un duh si-o libertate
Si-o inima ce pentru Ceruri bate.
Exista Dumnezeu cu-adevarat!


N-ar fi simtit in veci de veci tarana
Surasul unui crin imaculat,
De n-ar fi-ntins Atotstapanul mana
Sa umple-n noi de simtamant fantana
Exista Dumnezeu cu-adevarat!


Avem cu noi Scriptura ca dovada,
Avem minuni si semne ne-ncetat.
Iar cine vrea pe Dumnezeu sa-L vada
Sa stea in fata Lui pe baricada!
Exista Dumnezeu cu-adevarat!


Nu-i calea noastra vesnic insorita,
Nu-i viata totdeauna un palat.
Dar o traim, caci merita traita,
Cand, peste lumea asta marginita,
Exista Dumnezeu cu-adevarat!


Nu, nu suntem neant! Ce fericire!
Supremul adevar s-a revelat.
Isus e-n noi, lumina si iubire.
Iar moartea e un zbor spre nemurire.
Exista Dumnezeu! Ce minunat!

27 iunie COLECTII

27.05.2009 22:19

Într-o mănăstire trăia un călugăr căruia i se dusese vestea pentru înţelepciunea sa. Într-o dimineaţă, a venit la el un tânăr şi l-a întrebat: -Am auzit că, pentru a ne mântui, trebuie să ne căim, să ne pară rău de toate păcatele ce le-am săvârşit de-a lungul vieţii. Dar, părinte, cât timp trebuie să ne căim? - Fiule, este de ajuns dacă te căieşti trei zile înaintea morţii. - Atât de puţin, părinte? - Da! - Dar, de unde să ştiu eu când se apropie ceasul acela? - Assta este… Moartea poate veni oricând, aşa că aşteapt-o pregătit,in orice moment…să te poată găsi cu smerenie şi căinţă în suflet. "Neştiind locul şi vremea în care ne aşteaptă moartea, o vom aştepta noi oriunde şi oricând." (Fericitul Augustin)