miercuri, 14 noiembrie 2012

Rugaciune puternica


Mai întâi adu-Ţi aminte Doamne, de soborniceasca şi apostoleasca Ta biserică, pe care ai agonisit-o cu scump Sângele Tău. Înnoieşte-o, întăreşte-o, răspândeşte-o, înmulţeşte-o, împac-o şi o păzeşte nebiruită de porţile iadului în veci, iar dezbinările ei, le potoleşte.Îţi mulţumim Doamne, pentru toate binefacerile Tale pe care ni le-ai făcut şi ni le faci nouă.Îţi mulţumim Doamne, pentru toate suferinţele şi patimile Tale şi pentru tot ce ai lucrat pentru mântuirea noastră.Îţi mulţumim Doamne, pentru toate bunătăţile pe care ni le-ai dat nouă şi pentru că nu ne-ai pierdut cu fărădelegile noastre.Iartă Doamne, păcatele şi greşelile fraţilor şi surorilor pe care îi pomenim în rugăciunile noastre.Iartă Doamne, păcatele şi greşelile fraţilor şi surorilor care mă pomenesc în rugăciunile lor.Ascultă Doamne, smeritele noastre rugăciuni, a celor ce cerem milostivirii Tale, ce ştii că ne sunt de folos şi trebuinţă sufletului şi trupului şi dăruieşte robilor Tăi (se pomenesc viii) iertarea păcatelor şi izbăvirea de vrăjmaşii cei văzuţi şi cei nevăzuţi. Măreşte credinţa, nădejdea şi dragostea în sufletele noastre, primeşte-ne întru pocăinţă şi revarsă peste toţi harul Tău.Trimite Doamne, pe sfinţii Tăi îngeri, să ne înveţe a lucra cu stăruinţă orice faptă bună, pentru a ne păzi de tot păcatul şi sminteala, pentru a ne ţine pe toţi uniţi în legătura păcii, a dragostei şi a ascultării de sfânta noastră biserică şi de conducătorii ei cei duhovniceşti, care se ostenesc a ne arăta căile Tale.Scrie Doamne şi numele noastre în Cartea Vieţii şi ne fereşte de ceasul încercărilor. Ajută-ne Doamne să sfârşim cu bine viaţa aceasta, dăruindu-ne sfârşit uşor şi fără dureri şi îngeri milostivi care să ne întărească şi să călătorească cu noi în Împărăţia Ta.Apără şi păzeşte Doamne, pe părinţii noştri cei duhovnici şi duhovniceşti, pe părintele nostru patriarh, pe episcopii noştri, pe misionarii creştini care se ostenesc în propovăduirea Evangheliei, pe călugări şi călugăriţe, pe pustnici din peşteri şi din crăpăturile pământului şi pe tot clerul bisericii Tale, creştin ortodoxe.
Adu-Ţi aminte Doamne de toţi cei ce sunt bolnavi, de toţi cei din închisori, de cei călători, de văduve şi orfani, de bătrâni şi copii, de toţi care sunt în suferinţă şi necazuri, în lipsă şi dureri şi-i miluieşte pe ei după mare mila Ta.Iartă Doamne pe toţi vrăjmaşii şi clevetitorii noştri, smereşte-i pe ei ca să cunoască că Tu eşti apărătorul nostru şi ne fereşte de răutatea lor.Iartă Doamne păcatele părinţilor care ne-au născut, a naşilor ce ne-au botezat, a învăţătorilor ce ne-au învăţat carte, bunicilor şi la toţi miluitorii, ajutătorii, găzduitorii şi binefăcătorii noştri, la tot neamul cel creştinesc, căruia îi trebuie mila şi ajutorul Tău şi la cei vii şi la cei adormiţi.Iartă-i Doamne pe toţi prietenii cu care am călătorit pe acest pământ, cu care am făcut serviciu şi pe cei cu care am fost la petreceri şi s-au smintit pentru mine şi pe cei vii şi pe cei adormiţi.
Iartă-i Doamne pe toţi cei adormiţi din neamurile noastre: părinţii, fraţii, surorile, bunicii, moşii şi strămoşii noştri, cu tot neamul cel adormit (se pomenesc morţii) şi-i aşază pe dânşii în locul de odihnă, unde cercetează lumina feţei Tale, că spre Tine nădejdea şi-au pus, spre Făcătorul şi Ziditorul şi Dumnezeul nostru.
Iartă Doamne şi sufletele cele botezate în numele Tău, Preasfântă Treime, pe care le-a apucat moartea nepregătite şi se află în iad şi n-au fost vrăjmaşi ai Tăi, iar aici nu au pe nimeni ca să se roage pentru ei, miluieşte-i Doamne, după mare mila Ta.Miluieşte-mă Doamne, mântuieşte-mă şi-mi iartă tot ceea ce eu ca un om neputincios am greşit Ţie şi m-am smintit şi nebuneşte m-am depărtat de la calea mântuirii, iar prin deşertăciunea minţii mele m-am abătut ca un netrebnic către fapte necuvioase. Rogu-Te dar, întoarce-mă iarăşi pe calea mântuirii, prin dumnezeiasca Ta purtare de grijă.
*Această rugăciune este foarte folositoare deoarece conţine toate cererile necesare atât pentru sufletul şi trupul nostru, cât şi pentru al vrăjmaşilor şi binefăcătorilor noştri. Este recomandat a se citi zilnic.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Ohh, cum tremură carnea pe mine,

Ohh, cum tremură carnea pe mine,

Şi lacrimi curg pline cu suspine

Din viaţa-mi plină de păcate

Ce n-o mai pot vreodată-ntoarce

Căci iată… ziua judecăţii acum este!

Şi ce priveliste înfricoşătoare

Că-s gol, din cap până-n picioare

Şi nu-i nici umbră şi nici loc

Să scap de-al patimilor foc,

Şi de mustrarea ce mă pironeşte

Din ochii Domnului ce drept în inimă-mi priveşte,

Şi oare ce cuvânt de îndreptare

Să îmi aduc cumva în apărare?

Când iată cum îmi stau în spate

Vorbe şi ganduri …şi ticăloase fapte!

Toate câte inima le-a-ngăduit

Şi toată viclenia ce-n mine a dospit,

Şi orice gând ce-adânc eu am ascuns,

Iată… m-acuză acum fără să-i pot da răspuns.

De unde să îmi iau curaj ca să-mi înalţ privirea

Când de atâtea ori eu am trădat Iubirea ?!?

Şi am făcut atâtea rele fapte

Ce-au întrecut nisipurile mării de nenumărate!

Ohh, cum stau cuprins de groază

Când am în faţă îngeri cât ochii nu pot ca să vază

Şi sfinţi cât nici cu mintea nu cuprind

De nici vreun suflet nu mai văd măcar clipind!

Nu pot în ochi pe unul singur să privesc

Căci de la slava lor ca ceara mă topesc

Şi-un tainic glas îmi roade sufletul în mine

Că nu mai pot lucra măcar un strop de bine

Iar celor ce mi-au cerut ceva vreodată

Le-aş da acum şi viaţa toată

Dar prea târziu este acum

Ca să mai pot întoarce-al vieţii drum.

De maică, prieteni şi de fraţi mă arde dorul,

Dar nu-ndrăznesc a le mai cere ajutorul

Căci dragostea ce trebuia ca să le port

Mă osândeşte acum să fiu un veşnic mort,

Şi mă privesc cu toţii muţi de durere

Văzându-mă cu-adevărat cum sunt la Înviere

Şi cine să aibe măcar o urmă de-ndrăzneală

Când toate-s date la iveală?

Până şi diavolul cel răzvrătit

Stă undeva deoparte înmărmurit,

Şi nu-ndrăzneste nici să mai cârtească

Căci iezerul de foc i-a luat şi glasul ca să mai grăiască.

Şi vântul şi cu timpul s-au oprit în loc

Şi nu vor mai mişca deloc

…Căci iată stă suflarea toată

În pragul veşniciei, la Dreapta Judecată,

Cu Dumnezeu pe tron biruitor

Ajuns la capătul răbdărilor,

Şi răsplătind la fiecare-n parte

După dreptate pentru toate.

Iar eu de cel mai greu păcat,

Din creştet până-n tălpi mă aflu vinovat

Că pentru frate nu mi-a curs prin vine

Macar o raza de iubire,

Insă inima-mi tremurând cu disperare

Imploră acum… o ultimă iertare.



Persoane interesate