vineri, 10 iunie 2011

Fii bun copile al lui Dumnezeu si nu ramane indiferent



Ce misca toata simtirea din tine!? Cand isi da cineva viata pentru tine. Da Iisus Hristos fiul lui Dumnezeu si-a dat viata pentru tine si inca moarte pe Cruce ca tu sa ai sansa de a-ti mantui sufletul tau, sa ai viata vesnica langa Dumnezeu. Asa ca tu copile a lui Dumnezeu ce mai astepti acum si nu deznadajdui pentru ca la Dumnezeu niciodata nu e prea tarziu! Citeste cele 10 porunci ca in timp sa le si traiesti, mergi duminica la sfanta liturghie, citeste cuvantul din evanghelie , biblie si cuvantul sfintilor lui Dumnezeu ca in timp sa indeplinesti si sfaturile . Fii bun copile si incepe ziua si sfarseste ziua cu Iisus spunand o rugaciune, posteste cat poti si spovedestete cu parere de rau ca Domnul Dumnezeul tau te va ierta de toate pacatele facute si spuse prin Parintele Duhovnic, ca apoi sa te impartasesti cu trupul si sangele Domnului Iisus ca sa-ti fie tie spre mantuirea sufletului tau. Nu ramane indiferent la jertfa lui Dumnezeu atat cea de pe Cruce cu sange cat si cea din timpul Liturghiei fara de sange! Fii bun , bland si smerit ca asa este si Iisus Hristos, fii bun si iarta orice oricui ca astfel Domnul iti va ierta si tie. Tinand sema ca Hristos a murit iubind, trebuie sa stim ca unirea cu El se face atunci cand raspundem cu iubire la iubirea Lui, asta vrea Dumnezeu de la tine iubirea ta.
...si rugamintile ar putea continua daca vrei sa fii desavarsit...
Pare greu sa indeplinesti atatea singur! Dar vezi ca fara Dumnezeu nu poti face nimic bun , asa ca spune pentru inceput si in tot ceea ce vei gandi si vei face: Cu tine Doamne, si astfel nu vei fi singur, vei fi cu Dumnezeu si el iti va da puterea lui si astfel il vei odihnii pe Dumnezeu in tine insuti, vei avea pace si multumire in toate bucuriile si necazurile din viata ta.Acum cand e saptamana patimilor fii cu fiinta ta, lacrimile tale alaturi de Domnul Iisus Hristos si apoi duminica dimineata fii fericit pentru ca Hristos a inviat

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Ohh, cum tremură carnea pe mine,

Ohh, cum tremură carnea pe mine,

Şi lacrimi curg pline cu suspine

Din viaţa-mi plină de păcate

Ce n-o mai pot vreodată-ntoarce

Căci iată… ziua judecăţii acum este!

Şi ce priveliste înfricoşătoare

Că-s gol, din cap până-n picioare

Şi nu-i nici umbră şi nici loc

Să scap de-al patimilor foc,

Şi de mustrarea ce mă pironeşte

Din ochii Domnului ce drept în inimă-mi priveşte,

Şi oare ce cuvânt de îndreptare

Să îmi aduc cumva în apărare?

Când iată cum îmi stau în spate

Vorbe şi ganduri …şi ticăloase fapte!

Toate câte inima le-a-ngăduit

Şi toată viclenia ce-n mine a dospit,

Şi orice gând ce-adânc eu am ascuns,

Iată… m-acuză acum fără să-i pot da răspuns.

De unde să îmi iau curaj ca să-mi înalţ privirea

Când de atâtea ori eu am trădat Iubirea ?!?

Şi am făcut atâtea rele fapte

Ce-au întrecut nisipurile mării de nenumărate!

Ohh, cum stau cuprins de groază

Când am în faţă îngeri cât ochii nu pot ca să vază

Şi sfinţi cât nici cu mintea nu cuprind

De nici vreun suflet nu mai văd măcar clipind!

Nu pot în ochi pe unul singur să privesc

Căci de la slava lor ca ceara mă topesc

Şi-un tainic glas îmi roade sufletul în mine

Că nu mai pot lucra măcar un strop de bine

Iar celor ce mi-au cerut ceva vreodată

Le-aş da acum şi viaţa toată

Dar prea târziu este acum

Ca să mai pot întoarce-al vieţii drum.

De maică, prieteni şi de fraţi mă arde dorul,

Dar nu-ndrăznesc a le mai cere ajutorul

Căci dragostea ce trebuia ca să le port

Mă osândeşte acum să fiu un veşnic mort,

Şi mă privesc cu toţii muţi de durere

Văzându-mă cu-adevărat cum sunt la Înviere

Şi cine să aibe măcar o urmă de-ndrăzneală

Când toate-s date la iveală?

Până şi diavolul cel răzvrătit

Stă undeva deoparte înmărmurit,

Şi nu-ndrăzneste nici să mai cârtească

Căci iezerul de foc i-a luat şi glasul ca să mai grăiască.

Şi vântul şi cu timpul s-au oprit în loc

Şi nu vor mai mişca deloc

…Căci iată stă suflarea toată

În pragul veşniciei, la Dreapta Judecată,

Cu Dumnezeu pe tron biruitor

Ajuns la capătul răbdărilor,

Şi răsplătind la fiecare-n parte

După dreptate pentru toate.

Iar eu de cel mai greu păcat,

Din creştet până-n tălpi mă aflu vinovat

Că pentru frate nu mi-a curs prin vine

Macar o raza de iubire,

Insă inima-mi tremurând cu disperare

Imploră acum… o ultimă iertare.



Persoane interesate