sâmbătă, 3 aprilie 2010

asa sant eu


Păstorul cel credincios

25.09.2009 15:36

Păstorul cel credincios

Povestea spune că: orice lucru are mai multe înţelesuri,
un gest frumos nu trebuie demolat de dragul adevărului,
fiecare om are adevărul lui,
iluzia protejează când adevărul ar putea zdrobi,
interpretăm realitatea pe măsura sufletului nostru.

Călătorind prin ţară, Moise întâlneşte un păstor şi rămâne cu el câteva zile, ajutându-l să-şi pască turma. La sfârşitul fiecărei zile, păstorul lua într-un blid, cel mai bun lapte, pe care îl aşeza, departe de locul de înnoptat, pe o piatră.

–Pentru ce pui laptele acolo? a întrebat Moise.
–Este lapte pentru Dumnezeu! a răspuns cu veneraţie păstorul.

Mirat Moise cere lămuriri:
–Cum aşa?
–În fiecare seară iau laptele cel mai bun şi-l dau ofrandă lui Dumnezeu!

Văzând simplitatea omului, Moise a zâmbit şi l-a întrebat foarte serios :
–Şi Dumnezeu îl bea?
–Da! a exclamat sigur de sine păstorul. Dumnezeu bea laptele, pe care i-L ofer!

Moise se hotărăşte să lumineze pe sărmanul naiv:
–Dumnezeu este Spirit Pur, El nu cunoaşte setea şi foamea şi nu are nevoie deloc nevoie de laptele tău.
–Eu găsesc dimineaţa, blidul gol şi cu siguranţă, Dumnezeu îşi potoleşte setea cu acest lapte...
–Nu Dumnezeu bea laptele tău! La noapte să veghem vasul, să vedem cine bea laptele.

Convins că Dumnezeu bea laptele şi curios să vadă aceasta, cu proprii ochi, păstorul se aşează împreună cu omul străin la pândă. În toiul nopţii, la lumina lunii, păstorul vede cum un animal micuţ se apropie de blid şi bea laptele lăsat pentru Dumnezeu.

Dimineaţa, foarte trist, cu faţa întunecată şi inima strânsă, păstorul îi dă dreptate lui Moise..
–Ai avut dreptate, o vulpe bea laptele meu!

În noaptea următoare, Dumnezeu, i se arată lui Moise şi-i spune:

,,Moise, este adevărat că sunt Spirit Pur, dar am primit cu bucurie ofranda de iubire a păstorului şi neavând trebuinţă de acel lapte, îndreptam într-acolo micul animal înfometat, care avea atâta nevoie. Tu ai lăsat animalul fără hrană, pe om fără bucuria şi liniştea că Eu îi primesc curata şi smerita ofrandă, iar pe Mine, fără iubirea cuprinsă în gestul omului...

Spunem povestea: aceluia care de dragul adevărului răneşte oamenii,
cuiva care crede că e singurul care ştie adevărul,
,,realistului" care ucide iluziile oamenilor!

Lucrurile nu sunt intotdeauna ceea ce par a fi Doi ingeri calatori s-au oprit sa-si petreaca noaptea in casa unei familii instarite. Familia a fost rea si a refuzat sa-i lase pe ingeri sa innopteze in camera de oaspeti. In schimb, le-a oferit o camaruta in subsol. In timp ce isi faceau paturile, ingerul cel batran a vazut o gaura in perete si a reparat-o imediat. Cand ingerul cel tanar l-a intrebat de ce, celalalt inger i-a raspuns: "Lucrurile nu sunt intotdeauna ce par a fi". In noaptea urmatoare ingerii au ajuns sa se odihneasca in casa unui om foarte sarac, dar foarte ospitalier, taran ce locuia impreuna cu sotia lui. Dupa ce au impartit cu ei putina mancare ce o aveau, i-au lasat pe ingeri sa doarma in patul lor, unde se puteau odihni in voie. Cand s-au trezit a doua zi, ingerii i-au gasit pe taran si pe sotia lui plangand. Singura lor vaca al carei lapte era singurul lor venit, murise pe camp. Ingerul cel tanar s-a infuriat si l-a intrebat pe cel batran, cum se poate intampla un asemenea lucru? "Primul om avea tot si totusi l-ai ajutat", a spus el. "A doua familie avea atat de putin, dar era in stare sa imparta totul, si tu i-ai lasat vaca sa moara". "Lucrurile nu sunt intotdeauna ce par a fi", i-a raspuns ingerul cel batran. "Cand am stat in subsol am observat ca in gaura din perete era depozitat aur. De vreme ce stapanul era obsedat de lacomie si era incapabil sa-si imparta bogatia cu altcineva, am astupat zidul ca sa nu o mai gaseasca. Noaptea trecuta cand am dormit in patul familiei de tarani, ingerul mortii a venit dupa sotia lui. I-am dat in schimb vaca. "Lucrurile nu sunt intotdeauna ce par a fi". Uneori chiar asa se intampla cand lucrurile nu se desfasoara asa cum ar trebui.Daca ai credinta, e nevoie doar sa crezi ca orice intamplare este intotdeauna in avantajul tau. S-ar putea sa nu stii (sa nu afli de ce anume te-a pazit Dumnezeu) ...

RASPLATA

25.09.2009 14:59

Povestea spune că: nu banul te face fericit, există multe feluri de fericire, munca te face fericit, o conştiinţă împăcată dă linişte, succesul nu este totul, fericirea depinde de orizontul de aşteptare.

Un om bogat avea doi servitori. Unul foarte rău, leneş, neloial, al doilea cinstit, harnic, loial, pios. Neavând urmaşi, negustorul a lăsat averea celor doi slujitori, în părţi egale. Amândoi s-au apucat de negustorie. Cel rău prospera văzând cu ochii şi făcea bani şi din piatră seacă. Al doilea, deşi suflet mare, nu prospera deloc, dimpotrivă ieşea în pagubă din negustoria făcută. Supărat foarte şi mirat, cel din urmă a mers la un călugăr şi l-a întrebat:

–Părinte, cum se face că un om rău şi necredincios prosperă şi este fericit, în timp ce credincioşii au atât de multe necazuri?

Bătrânul călugăr era cunoscut pentru înţelepciunea sa:
–Donmul dă necredincioşilor fericirea pământească trecătoare, singura, pe care ei o pot înţelege. Dar dacă duşmanilor săi, Dumnezeu le dă atât de mult, imaginează-ţi, ce daruri are pentru prietenii săi!

asa-s eu

20.09.2009 20:45
ASA SANT EU... Nu sunt urata,dar nici frumoasa Nu sunt buna,dar nici prea rea Nu sunt floare si nici pom Sunt ceea ce sunt: un om. Nu sunt mare,dar nici mica, Am curaj dar mi-e si frica, Am sperante si visez, Pot sa cant si sa dansez. Nu sunt inger dar nici drac, Pot sa ma cert, dar sa si tac, Nu sunt perfecta,mai si gresesc Dar pot sa ascult si sa vorbesc. Nu sunt proasta si nici desteapta, Nu vad stramb,ci sunt doar drepta, Nu urasc,nu ma razbun Si aleg din viata doar ce-i bun. Nu sunt trista,nici fericita Pot sa iubesc chiar daca nu-s iubita, Nu sunt moale,dar nici de fier, Nu sunt naiva,nici nu disper. Nu sunt saraca,n-am nici averi, Rezist si lupt cand am "caderi", Sunt un chip pierdut in lume... Cu o viata si un nume. Nu mi-e rau,dar nici prea bine, Am tupeu dar si rusine Si pot spune intr-un final, Ca sunt ca orice om normal . Asta sunt,asa ma cheama, Cine vrea,ma baga-n seama... Iar cui nu-i place felul meu, N-am ce-i face...ASA SUNT …
20.09.2009 20:42

Ce poate sa faca telefonul mobil

, despre care tu nici nu stiai? 1. Apelul de urgenta este 112 peste tot in lume. Acest numar poate fi apelat si daca ai tastele blocate. Incearca! 2. Ti-ai inchis cheile in masina si esti departe de casa, unde-ti tii cheile de rezerva? Daca este cineva acasa, cu telefon mobil, suna-l si roaga-l sa tina cheile aproape de telefonul lui. Tu apropie telefonul tau la 20 cm de usa masinii. Persoana de acasa apasa pe telecomanda cheii de rezerva si ti se vor deschide usile. Functioneaza si cu usa portbagajului. Incearca! 3. Ti s-a descarcat mobilul? Orice mobil are o incarcare de rezerva in baterie, care se activeaza la combinatia *3370# si iti asigura o incarcatura de rezerva de 50%. Cand iti pui telefonul la incarcat, se incarca si rezerva, putand s-o folosesti si alta data. 4. Ce poti face, daca ti se fura mobilul? Comerciantii de telefoane tin secret aceasta informatie, ca hotul sa poata folosi telefonul furat si sa consume serviciile telefoniei, iar cel de la care s-a furat, sa-si cumpere telefon nou. Trebuie sa afli seria telefonului tau. Pentru aceasta tasteaza *#06#, fara a apasa alte taste si pe ecran va aparea automat seria. Acest cod este unic in lume si este seria telefonului tau. Noteaza acest cod si pune-l in loc sigur. Daca ti se fura telefonul, anunta operatorul tau de telefonie si comunica-i acest cod. Acesta ii permite sa-ti blocheze telefonul (aparatul in sine) si hotul nu va putea folosi telefonul tau, nici daca schimba cartela SIM. Este putin probabil sa-ti recuperezi vreodata telefonul, dar nici hotul nu-l va putea folosi sau valorifica. Cel mai important aspect de aici este ca, daca toata lumea ar cunoaste acest truc, nu ar mai avea hotii de ce sa fure telefoane. Trimite deci acest mesaj la cat mai multi prieteni. Si nu uita sa-ti notezi seria telefonului.
17.09.2009 17:42

O bună lecţie s-a gândit să dea zgârciţilor şi lacomilor un creştin.

Într-o dimineaţă lipi pe poarta grădinii sale un afiş în care scria: “DONEZ ACEASTĂ GRĂDINA UNUI OM CARE ESTE DEPLIN FERICIT”.

Un bogat zgârcit şi lacom, citind afişul, se grăbi să se prezinte în nădejdea că, fiind bogat, e şi fericit, şi o va câştiga.

- Eşti fericit? - Îl întreabă proprietarul grădinii.

- Da, sunt fericit.

- Nu-i adevărat, căci dacă ai fi fericit n-ai mai avea nici o dorinţă şi n-ai mai umbla după grădini.

Apropo, v-ar fi de folos această grădină?

Unui credincios i s-a arătat diavolul, într-o noapte, în chip de înger luminat şi i-a zis:

- Eu sunt Arhanghelul Gavriil şi sunt trimis la tine să îţi aduc cuvânt de laudă pentru viaţa ta cea curată şi ferită de orice păcat...

Dar credinciosul simţind ispita, răspunse:

- Sfinte Arhanghele, ia seama că ai greşit adresa! Vei fi fost trimis poate la un altul, căci eu sunt un biet păcătos; eu sunt cel mai păcătos şi ticălos om din lume... Diavolul, auzind acestea, scrâşni din dinţi şi o rupse la fugă, pentru că smerenia îl arde şi nu se poate apropia de omul smerit.

Încercaţi şi veţi vedea…


SFANTA LITURGHIE

15.09.2009 22:07
SFINTA LITURGHIE ( una dintre pildele mele preferate Smile Un mare poet participa la Sfinta Liturghe pina la adinci batrineti. Intr-o zi, afara fiind un mare viscol, a sai nu voira sa-l lase sa mearga. El sa intrista si le zise: -Inchipuiti-va ca ati cistigat cu un bilet la loto un milion de lei( noi Smile)Dar abia azi ati auzit asta, in ultima zi de plata. Nu v-ati duce sa incasati banii, chiar si pe cel mai mare viscol? -Sigur ca ne-am duce, raspunsera cei din familia lui. -Pentru mine, o Liturghie face mai mult decit orice cistig la loterie...Toti banii din lume nu-i poti pune in balanta cu o Liturghi

O MIE DE PILDE

15.09.2009 21:44
Un pictor a zugrăvit un tablou cu Iisus bătând la uşă. Într-o zi, a venit la el un prieten. Acesta, văzând tabloul, îi zice: - Este foarte frumos tabloul, însă ai uitat ceva. Observ că de la uşa unde bate Iisus lipseşte zăvorul. - Pictorul i-a răspuns: Ai dreptate, însă aşa trebuie să fie. Uşa la care bate Iisus este fără zăvor pe dinafară, pentru că este închisă pe dinăuntru. Iisus bate la uşă şi aşteaptă să fie invitat. El nu forţează uşa. El bate o dată şi, dacă nu i se deschide, bate a doua oară şi mai tare şi, dacă nici atunci nu I se deschide, bate a treia oară şi cu mai multă putere. Iubirea lui Dumnezeu este cea care trebuie să ne determine să-L primim pe Iisus. (Grigorie COMŞA, O mie de pilde)

lacrimile

15.09.2009 21:15
Plansul duhovnicesc este dovada a tariei noastre in lupta impotriva pacatelor si a patimilor. Cel care a dobandit plansul duhovnicesc, aflam de la Sfantul Petru Damaschinul ca se face intarit ca o stanca si nu mai e clintit de nici un vant sau val al vietii, ci e pururea la fel, in prisosinta si in lipsa, in bunastare, in cinste si in ocara… El cunoaste cu buna patrundere ca toate trec si cele dulci si cele dureroase si ca viata aceasta este cale spre veacul viitor si chiar daca nu vrem noi se fac cele ce se fac si in zadar ne tulburam si ne pagubim de cununa rabdarii si ne aratam potrivnici voii lui Dumnezeu, fiindca toate cate le face Dumnezeu sunt foarte bune si noi suntem nestiutori

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Ohh, cum tremură carnea pe mine,

Ohh, cum tremură carnea pe mine,

Şi lacrimi curg pline cu suspine

Din viaţa-mi plină de păcate

Ce n-o mai pot vreodată-ntoarce

Căci iată… ziua judecăţii acum este!

Şi ce priveliste înfricoşătoare

Că-s gol, din cap până-n picioare

Şi nu-i nici umbră şi nici loc

Să scap de-al patimilor foc,

Şi de mustrarea ce mă pironeşte

Din ochii Domnului ce drept în inimă-mi priveşte,

Şi oare ce cuvânt de îndreptare

Să îmi aduc cumva în apărare?

Când iată cum îmi stau în spate

Vorbe şi ganduri …şi ticăloase fapte!

Toate câte inima le-a-ngăduit

Şi toată viclenia ce-n mine a dospit,

Şi orice gând ce-adânc eu am ascuns,

Iată… m-acuză acum fără să-i pot da răspuns.

De unde să îmi iau curaj ca să-mi înalţ privirea

Când de atâtea ori eu am trădat Iubirea ?!?

Şi am făcut atâtea rele fapte

Ce-au întrecut nisipurile mării de nenumărate!

Ohh, cum stau cuprins de groază

Când am în faţă îngeri cât ochii nu pot ca să vază

Şi sfinţi cât nici cu mintea nu cuprind

De nici vreun suflet nu mai văd măcar clipind!

Nu pot în ochi pe unul singur să privesc

Căci de la slava lor ca ceara mă topesc

Şi-un tainic glas îmi roade sufletul în mine

Că nu mai pot lucra măcar un strop de bine

Iar celor ce mi-au cerut ceva vreodată

Le-aş da acum şi viaţa toată

Dar prea târziu este acum

Ca să mai pot întoarce-al vieţii drum.

De maică, prieteni şi de fraţi mă arde dorul,

Dar nu-ndrăznesc a le mai cere ajutorul

Căci dragostea ce trebuia ca să le port

Mă osândeşte acum să fiu un veşnic mort,

Şi mă privesc cu toţii muţi de durere

Văzându-mă cu-adevărat cum sunt la Înviere

Şi cine să aibe măcar o urmă de-ndrăzneală

Când toate-s date la iveală?

Până şi diavolul cel răzvrătit

Stă undeva deoparte înmărmurit,

Şi nu-ndrăzneste nici să mai cârtească

Căci iezerul de foc i-a luat şi glasul ca să mai grăiască.

Şi vântul şi cu timpul s-au oprit în loc

Şi nu vor mai mişca deloc

…Căci iată stă suflarea toată

În pragul veşniciei, la Dreapta Judecată,

Cu Dumnezeu pe tron biruitor

Ajuns la capătul răbdărilor,

Şi răsplătind la fiecare-n parte

După dreptate pentru toate.

Iar eu de cel mai greu păcat,

Din creştet până-n tălpi mă aflu vinovat

Că pentru frate nu mi-a curs prin vine

Macar o raza de iubire,

Insă inima-mi tremurând cu disperare

Imploră acum… o ultimă iertare.



Persoane interesate